Rata de mortalitate de coronavirus, mult mai mică decât s-a crezut iniţial. Persoanele de vârstă mijlocie au risc crescut – cel mai amplu studiu de până acum despre COVID-19

Cercetarea, cea mai amplă de până acum, publicată luni în revista The Lancet Infectious Diseases, estimează că circa 0,66% dintre cei infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 şi nedetectaţi vor muri. În cazurile confirmate, rata totală de deces a fost de 1,38%, arată autorii studiului. OMS anunţase la începutul lunii martie o mortalitate, la nivel global, de 3,4% ca urmare a infectării cu noul coronavirus, cu precizarea că diferă de la ţară la ţară. Totodată, dr. Anthony Fauci, directorul US National Institute of Allergy and Infectious Diseases, anunţa în aceeaşi perioadă că „dacă faci doar matematic, este de aproximativ 2%”.

Potrivit studiului actual, rata de mortalitate de coronavirus de 0,66% pentru indivizii infectaţi, dar nedetectaţi, ţine cont de cazurile potenţial mai uşoare, care adesea nu sunt diagnosticate. Chiar şi aşa, este o rată de deces mult mai mare decât cea de 0,1% a persoanelor ucise de gripa sezonieră, notează CNN.

Cercetarea publicată în The Lancet Infectious Diseases se bazează pe o analiză a 70.117 de cazuri confirmate prin analize de laborator şi diagnosticate clinic în China continentală, combinată cu date despre 689 de persoane diagnosticate pozitiv şi care au fost repatriate din Wuhan în ţările lor natale, cu avioane, potrivit The Guardian.

„Estimările noastre pot fi aplicate oricărei ţări pentru a lua deciziile cu privire la cele mai bune politici de controlare a COVID-19”, a afirmat profesorul Azra Ghani din Marea Britanie, coautor al studiului.

Vârsta, factor esenţial în evoluţia COVID-19

Această cercetare arată cât de mult contează vârsta în cazul infecţiei COVID-19 şi al parcursului bolii. Dacă la copiii cu vârsta de până la 10 ani, rata de deces în cazurile de coronavirus confirmate a fost de 0,0016%, în cazul celor cu vârste de 80 de ani şi peste cercetarea a indicat o rată de mortalitate de 7,8%.

Totodată, studiul a arătat că doar 0,04% dintre tinerii cu vârste între 10-19 ani au necesitat îngrijiri în spitale, comparativ cu mai mult de 18% dintre cei de 80 de ani şi peste.

Credit foto: Profimedia

Creşteri dramatice au fost observate şi în rândul persoanelor de vârstă mijlocie, 4% dintre persoanele de 40 de ani şi peste au avut nevoie de tratament în spital şi mai mult de 8% dintre pacienţii de 50 de ani.

„Analiza noastră arată foarte clar că, la cei de 50 de ani şi peste, spitalizarea este mult mai probabilă decât la cei sub 50 de ani, iar o proporţie mai mare de astfel de cazuri este probabil să fie fatală”, a precizat profesorul  Azra Ghani.

Deoarece ţările au adoptat abordări radical diferite în privinţa testării COVID-19 şi au schimbat uneori strategiile de testare de la o săptămână la alta, oamenii de ştiinţă s-au străduit să compare ratele de deces între state. O altă dificultate constă în proporţia de persoane care mor după ce s-au infectat, deoarece multe cazuri nu sunt confirmate niciodată. Aşa cum am spus mai sus, acest studiu estimează că numărul de cazuri nedetectate de COVID-19 ajung la o rată medie de deces de 0,66%. Cifra este mai mică decât unele estimări recente, însă semnificativ mai mare decât virusul „gripei porcine” din 2009, care a ucis aproximativ 0,02% dintre cei infectaţi.

Jumătate din populaţia planetei ar putea fi infectată cu coronavirus

Descoperirile reflectă imaginea din întreaga lume, conform căreia coronavirusul produce cel mai mult rău persoanelor în vârstă, care tind să aibă mai multe probleme de sănătate pre-existente, cum ar fi afecţiunile medicale care slăbesc plămânii sau inima.

Autorii de la Imperial College London, care au participat la acest studiu şi care consiliază guvernul Regatului Unit în privinţa focarului de coronavirus, avertizează că, deoarece jumătate până la 80% din populaţia planetei ar putea fi infectată cu COVID-19, numărul de persoane care necesită tratament în spitale poate să depăşească capacitatea celor mai moderne servicii de asistenţă medicală.

Credit foto: Profimedia

Profesorul Neil Ferguson, unul dintre autorii principali ai studiului, a afirmat că, pe măsură ce epidemia din Marea Britanie se dezvoltă, proporţii similare din fiecare grup de vârstă sunt susceptibile să fie spitalizate şi să moară, luându-se în considerare datele din China.

Restricţiile de călătorie, distanţarea socială şi carantina generală în Marea Britanie şi în alte părţi ale lumii au scopul de a stopa transmiterea coronavirusului, scrie The Guardian.

Pornind de la faptul că nu se fac teste suficiente care să dezvăluie cât de răspândit este coronavirusul, specialiştii de la Imperial College London au prezentat luni nişte modele care indică, pe baza analizării a 11 ţări din Europa (printre ele nu se regăseşte şi România) la data de 28 martie, un număr de persoane infectate COVID-19 ce poate varia substanţial între 7 milioane şi 43 de milioane. În Marea Britanie, rata infecţiei este estimată la 2,7%.

Ţepii noului coronavirus, de patru ori mai puternici decât ai celui SARS

Avertismentul a venit în timp ce cercetătorii din SUA au arătat mecanismul biologic care a ajutat coronavirusul să se răspândească rapid printre oamenii din întreaga lume.

Potrivit unui studiu publicat luni în Nature, realizat la Universitatea din Minnesota, analiza detaliată a structurii virusului a indicat că „vârfurile” sale de tip cârlig îi permit să se ataşeze de celulele umane de aproximativ patru ori mai puternic decât coronavirusul SARS, care a ucis sute de oameni în epidemia din 2002-2003. Aceasta înseamnă că particulele de coronavirus care sunt inhalate prin nas sau gură au şanse mari de a se ataşa de celulele din tractul respirator superior şi este nevoie de un număr relativ mic pentru a produce infecţia COVID-19.

Credit foto: Profimedia

O hartă 3D a proteinei de legare a virusului va fi folosită acum de oamenii de ştiinţă pentru a căuta tratamente care să poată neutraliza virusul înainte să producă infecţie. 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Un aparat care ajută pacienţii COVID-19 să respire, creat într-o săptămână prin ”inversare”. Poate fi folosit în afara secţiilor ATI

20 cele mai rele epidemii şi pandemii din istorie şi cum s-au încheiat ele

Ce fel de tehnologii de urmărire foloseşte Israelul, dar şi alte ţări dezvoltate, pentru a combate epidemia de coronavirus. Se va opri urmărirea persoanelor după ce va trece pandemia?

Ce preţ are un ventilator pentru tratarea pacienţilor grav bolnavi de COVID-19

Specialişti medicali de renume din străinătate, despre coronavirus: ”O epidemie de panică în masă”

Primul video care arată ce se întâmplă mai exact în plămânii unui pacient bolnav de COVID-19. ”Oamenii trebuie să ia în serios”

Reputat profesor despre motivele pentru care se poate eşua în lupta împotriva COVID-19

Ar putea vara să pună capăt pandemiei de coronavirus? Ce rol joacă umiditatea şi temperatura în răspândirea COVID-19

Hidroclorochina, substanţa folosită pentru COVID-19, inclusiv în România, nu e mai eficientă decât alte tratamente – studiu

Un vaccin pentru coronavirus ar putea fi eficient pentru o perioadă de mai mulţi ani – studiu

Modul în care sistemul imunitar contribuie la vindecarea de COVID-19