Home » Știință » Om de ştiinţă: Măsurile luate de Italia în lupta cu COVID-19 par greşite

Om de ştiinţă: Măsurile luate de Italia în lupta cu COVID-19 par greşite

Om de ştiinţă: Măsurile luate de Italia în lupta cu COVID-19 par greşite
Publicat: 01.04.2020
Un reputat om de ştiinţă din Italia afirmă că măsurile luate de autorităţile din ţara lui, pentru a opri răspândirea epidemiei de coronavirus, nu par a funcţiona şi ar trebui schimbată strategia, prin crearea unor centre separate prin care persoanele care prezintă simptome de infectare cu virusul SARS-CoV-2 să fie separate de familiile lor.

Italia este cea mai grav afectată de coronavirus, înregistrând cel mai mare număr de persoane decedate. De circa trei săptămâni, naţiunea se află în izolare, dar numărul de infectări nu scade şi nici al morţilor. Vineri, 27 martie 2020, a fost înregistrată cea mai neagră zi de la izbucnirea epidemiei de coronavirus în Italia, în 21 februarie. Un număr de 919 persoane bolnave de COVID-19 au murit vineri. În zilele următoare, numărul morţilor de coronavirus raportate zilnic au fost în jurul cifrei de 800. 

Andrea Crisanti, profesor de microbiologie la Universitatea din Padova, a afirmat că multe dintre noile cazuri sunt probabil persoane care au fost infectate acasă de către alţi membri ai familiei, notează Reuters.

Profesorul consideră că, în loc să le transmită oamenilor cu simptome uşoare să se autoizoleze acasă, autorităţile ar fi trebuit să înfiinţeze centre pentru a-i separa de familiile lor, aşa cum s-a întâmplat în China, de unde a izbucnit pandemia de coronavirus, în decembrie.

„Îşi pune cineva problema de ce, în ciuda tuturor acestor măsuri restrictive, vedem în continuare infectări? Se întreabă ei dacă toţi aceşti oameni care sunt bolnavi acasă infectează alţi membri ai familiei?”, a spus Andrea Crisanti în interviu acordat Radio Capital.

„În opinia noastră, infectările se întâmplă acasă”, a subliniat profesorul de microbiologie.

Andrea Crisanti a ajutat la măsurile de răspuns la coronavirus în regiunea Veneto, unde a fost introdusă testarea în masă încă de la începutul epidemiei din Italia, în a doua parte a lunii februarie.

Aceasta a ajutat la identificarea cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 şi limitarea contagiunii cu mult mai mult succes decât în regiunea vecină Lombardia, unde doar persoanele cu simptome severe au fost testate şi doar în spitale.

Bolnavii COVID-19 în stare bună ar trebui să fie în carantină în centre, nu în locuinţele lor

Lombardia a raportat între timp aproape 7.200 de decese din cauza COVID-19, cu mult mai multe decât orice altă regiune din Italia, în timp ce Veneto a consemnat doar peste 470. Trebuie precizat că focarul de coronavirus din Lombardia a fost mult mare încă de la început.

Profesorul de microbiologie consideră că o abordare similară celei din Veneto ar trebui extinsă la nivel naţional.

„Trebuie să fim mult mai agresivi în identificarea persoanelor care sunt bolnave acasă. Trebuie să mergem la locuinţele lor, să-i testăm, să le testăm membrii familiei, prietenii şi vecinii, iar toţi cei testaţi pozitiv ar trebui preluaţi, dacă sunt într-o stare suficient de bună, în centre de cazare în afara caselor lor”, a explicat Andrea Crisanti.

Şeful Agenţiei de Protecţie Civilă, Angelo Borrelli, afirmă însă că rata constantă de contagiune şi de deces nu înseamnă că măsurile impuse de guvern la nivel naţional au fost ineficiente. „Fără aceste măsuri, am fi avut cifre mult mai rele, iar sistemul nostru de sănătate ar fi fost într-o situaţie mult mai dramatică”, a afirmat Borrelli la sfârşitul săptămânii trecute.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Un aparat care ajută pacienţii COVID-19 să respire, creat într-o săptămână prin ”inversare”. Poate fi folosit în afara secţiilor ATI

20 cele mai rele epidemii şi pandemii din istorie şi cum s-au încheiat ele

Ce fel de tehnologii de urmărire foloseşte Israelul, dar şi alte ţări dezvoltate, pentru a combate epidemia de coronavirus. Se va opri urmărirea persoanelor după ce va trece pandemia?

Ce preţ are un ventilator pentru tratarea pacienţilor grav bolnavi de COVID-19

Specialişti medicali de renume din străinătate, despre coronavirus: ”O epidemie de panică în masă”

Primul video care arată ce se întâmplă mai exact în plămânii unui pacient bolnav de COVID-19. ”Oamenii trebuie să ia în serios”

Reputat profesor despre motivele pentru care se poate eşua în lupta împotriva COVID-19

Ar putea vara să pună capăt pandemiei de coronavirus? Ce rol joacă umiditatea şi temperatura în răspândirea COVID-19

Hidroclorochina, substanţa folosită pentru COVID-19, inclusiv în România, nu e mai eficientă decât alte tratamente – studiu

Un vaccin pentru coronavirus ar putea fi eficient pentru o perioadă de mai mulţi ani – studiu

Modul în care sistemul imunitar contribuie la vindecarea de COVID-19

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii