Într-un raport al medicilor de Spitalul Renmin al Universităţii Wuhan (China), publicat în 26 martie pe site-ul revistei americane de specialitate JAMA, este descris cazul unei femei care a născut la câteva săptămâni după ce a fost internată pentru COVID-19, boala cauzată de virusul SARS-CoV-2. Fetiţa s-a născut prin cezariană, iar în timpul intervenţiei mama a purtat o mască N95 (eficientă împotriva coronavirusului) şi nici nu a ţinut apoi în braţe copilul. Nou-născutul a fost imediat plasat în carantină, dar nu a prezentat simptome de coronavirus COVID-19.
La două ore după naştere, testele au arătat că bebeluşul avea niveluri ridicate ale două tipuri de anticorpi împotriva SARS-CoV-2. Aceşti anticorpi sunt cunoscuţi ca IgG şi IgM. Deşi se ştie că anticorpii IgG trec de la mamă la copil în timpul sarcinii, anticorpii IgM sunt prea mari pentru a trece de placentă, potrivit unui editorial care însoţeşte raportul. Astfel, „ se poate presupune, în mod rezonabil, că detectarea (acestui anticorp n.r.) la un nou-născut reflectă producţia în urma infecţiei din uter”, se arată în editorialul care însoţeşte raportul medical citat de Live Science.
De asemenea, fetiţa prezenta niveluri ridicate de citokine (substanţe chimice ale sistemului imunitar), precum şi de celule albe în sânge, care pot fi semne de infecţie.
La testele următoare, nou-născutul a ieşit negativ la virusul SARS-CoV-2, ceea ce înseamnă că nu este clar dacă copilul a fost vreodată infectat cu noul coronavirus sau dacă nu ar putea exista o altă explicaţie pentru rezultatul pozitiv al IgM.
Într-un al doilea raport, publicat în JAMA tot pe 26 martie, medicii de la Spitalul Zhongnan al Universităţii Wuhan au afirmat că au prelevat şi analizat probe de sânge de la şase nou-născuţi, în căutarea anticorpilor împotriva SARS-CoV-2. Ei au descoperit niveluri ridicate de IgG în cazul a cinci dintre aceştia, iar la ceilalţi doi au fost detectate niveluri ridicate de IgM, precum în cazul fetiţei din primul raport. Niciunul dintre aceşti sugari nu a fost pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2.
În afară de o infecţie cu SARS-CoV-2, o explicaţie ar putea fi că placentele mamelor erau deteriorate sau anormale într-un fel, permiţând anticorpilor IgM să treacă prin ele la sugari, au raportat medici de la Spitalul Zhongnan.
Mai important, testele IgM pot fi atât cu rezultate fals pozitive, cât şi cu rezultate fals negative şi nu sunt utilizate în mod frecvent pentru a diagnostica infecţiile dobândite în uter.
„Deşi aceste două studii merită o evaluare atentă, sunt necesare dovezi definitive înainte ca aceste constatări provocatoare pe care ei le raportează să poată fi folosite pentru a avertiza femeile însărcinate că fetuşii lor sunt expuşi riscului de infecţii congenitale cu SARS-CoV-2”, concluzionează editorialul citat de Live Science.
Un studiu preliminar anterior, efectuat pe nouă femei gravide diagnosticate cu COVID-19, nu a găsit nicio dovadă că virusul SARS-CoV-2 poate trece, în pântec, de la mamă la copil.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Un vaccin pentru coronavirus ar putea fi eficient pentru o perioadă de mai mulţi ani – studiu
Modul în care sistemul imunitar contribuie la vindecarea de COVID-19
Reputat profesor despre motivele pentru care se poate eşua în lupta împotriva COVID-19
Ce se întâmplă în corpul persoanelor infectate cu COVID-19 care ajung să moară
Coronavirusul a rămas pe suprafeţe până la 17 zile, pe nava de lux Diamond Princess
Coronavirusul nu a scăpat din laborator, iar oamenii de ştiinţă explică de ce
Virusologul român Molnar Geza: În România vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus
Şef de secţie de la Balş: Numărul celor infectaţi cu coronavirus ar putea depăşi 20.000 în România
Problemele digestive, primele simptome ale coronavirusului – studiu