Asteroidul Pallas a fost descoperit în anul 1802 de către astronomul Heinrich Wilhelm Matthäus Olbers, care iniţial l-a clasificat drept planetă. Observaţiile ulterioare au arătat că acesta are un diametru de doar 512 kilometri, ceea ce îl face cel de al treilea obiect ca mărime din centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter.
Astronomii au stabilit că orbita pe care se află Pallas este neregulată şi nu se deplasează în acelaşi fel precum celelalte obiecte din centura de asteroizi. Mai exact, raportat la planul Pământului, Pallas pare a se afla la nord, dar şi la sud de acesta, depinzând de momentul realizării observaţiei, notează Live Science.
„Din aceste imagini, putem spune acum că Pallas are cel mai mare număr de cratere de pe un obiect pe care îl cunoaştem în centura de asteroizi. Este ca şi cum ai descoperi o lume nouă”, explică astronomul Michaël Marsset, autor al unui studiu despre Pallas şi cercetător al MIT.
În acest studiu, oamenii de ştiinţă explică faptul că obiectele din centura de asterozi se mişcă foarte rapid, dar şi că acestea tind să aibă orbite stabile. În cazul în care are loc un impact, viteza asteroizilor implicaţi este anulată.
Datele arată că Pallas a trecut printr-un număr mai mare de colizuni faţă de Ceres sau Vesta, cele mai mari două obiecte din centura de asteroizi. O posibilă explicaţie înaintată de către asteroizi pentru trecutul violent al acestui asteroid face trimitere la orbita sa înclinată, unică în spaţiul dintre Marte şi Jupiter.
Studiul a fost publicat în Nature Astronomy.
Citeşte şi:
ESA şi NASA plănuiesc un impact între un asteroid şi o navă spaţială
Misiunea prin care NASA vrea să salveze omenirea de la o soartă precum cea a dinozaurilor
Asteroidul Hygiea ar putea fi cea mai mică planetă din sistemul nostru solar