La nivel evolutiv, volumul mare al creierului pe care îl avem a reprezentat un avantaj foarte important care ne-a permis să devenim forma de viaţă dominantă de pe planetă. Totuşi, dacă luăm în calcul capacitatea de a învăţa şi a memora, atunci când comparăm membrii speciei noastre, un creier mai mare sau regiuni specifice ale acestuia mai mari, atunci mai mare nu înseamnă neapărat şi mai bun. Astfel, în particular, un hipocamp mai mare nu este neapărat un indicator precis al capacităţilor noastre de memorare, notează Medicalxpress.
Un studiu recent demonstrează că, în cazul persoanelor în vârstă, un hipocamp care are un volum mai mare reprezintă un indicator bun al capacităţii de memorare sau învăţare doar în măsura în care mateia albă din jurul acestuia este intactă. Această materie asigură formarea circuitelor cu celelalte regiuni cerebrale.
„Descoperirile noastre evidenţiază necesitatea de a măsura nu doar dimensiunea hipocampului, ci şi cât de bine este conectat la restul creierului atunci când căutăm markeri fizici ai declinului memoriei la adulţii în vârstă”, explică Andrew Bender, autor principal al studiului şi expert în epidemiologie şi biostatistică al Universităţii Michigan, Statele Unite ale Americii.
Această descoperire se dovedeşte extrem de importantă în cazul persoanelor care sunt suspectate că ar suferi de afecţiuni neurodegenerative, printre care se numără şi Alzheimer. Astfel, dacă o persoană are un hipocampus mai mare, ca urmare a intercţiunilor sociale, activităţii fizice sau a unui nivel mai ridicat de educaţie, medicii specialişti ar trebui să ia în calcul şi modul în care respectiva regiune este conectată la restul creierului.
„Descoperirile noastre consolidează o perspectivă în creştere că studierea schimbărilor legate de vârstă în învăţare şi memorie din perspectiva sistemelor pare mult mai informativă în înţelegerea diferitelor modele ale declinului cerebral şi cognitiv, în contrast cu studierea unei regiuni cerebrale unice”, a declarat dr. Bender.
Studiul a fost publicat în Cerebral Cortex.
Citeşte şi:
10 descoperiri impresionante despre creier care au fost făcute în 2019
Creierul uman se ”reorganizează” în urma unor traume corporale
Cercetătorii au descoperit noi zone din creier pe care le folosim atunci când citim