O modalitate de creştere a speranţei de viaţă a viermilor cu 500% ar putea avea implicaţii şi asupra oamenilor

Un studiu recent a ajuns la concluzia că o serie de schimbări genetice minore sunt cele care pot creşte speranţa de viaţă a viermilor cu până la 500%. Deşi la prima vedere aceste rezultate nu par a avea legătură cu oamenii, cercetătorii din spatele acestui studiu explică faptul că specia studiată şi oamenii au o serie de caracteristici comune, ceea ce face ca rezultatele obţinute să poată fi folosite pentru a înţeege mai bine cum funcţionează îmbătrânirea în cazul oamenilor, notează Science Alert.

În cadrul acestui studiu au fost folosiţi viermi cilindrici, din specia Caenorhabditis elegans, care, spre deosebire de oameni, au o durată de viaţă de aproximativ două-trei săptămâni, ceea ce îi face candidaţii ideali pentru a studia exresia genelor de-a lungul a mai multe generaţii. De asemenea, oamenii de ştiinţă explică faptul că oamenii şi aceşti viermi împărtăşesc aceleaşi căi metabolice.

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

În cadrul unor studii anterioare, oamenii de ştiinţă au putut demonstra că modificarea căii de semnalizare a insulinei duce la o creştere a speranţei de viaţă cu aproximativ 100%, în timp ce modificările aduse asupra căilor de semnalizare a rapamicinei duc la o creştere de 30% a speranţei de viaţă.

 În cadrul acestui studiu, cercetătorii au operat modificări asupra ambelor căi de semnalizare şi au ajuns la concluzia că astfel durata vieţii viermilor ar putea să crească şi de 500% de ori, depăşind cu mult rezultatele studiilor anterioare. „Efectul nu este unul plus unul egal cu două, ci unul plus unul egal cu cinci”, explică Jarod Rollins, biolog molecular al MDI Biological Laboratory din Maien, Statele Unite ale Americii.

Cercetătorii care au colaborat în cadrul acestui studiu sunt de părere că această că a lor explică de ce, până acum, nu a putut fi identificat un factor genetic unic care să ducă la o creştere a speranţei de viaţă în cazul viermilor, oamenilor sau a celorlalte animale.

În ciuda descoperirii căilor celulare care guvernează îmbătrânirea în cazul Caenorhabditis elegans , nu este clar cum interacţionează aceste căi”, explică dr. Hermann Haller, nefrolog. Acesta mai adaugă: „Ajutând la înţelegerea acestor interacţiuni, oamenii de ştiinţă deschid calea pentru terapii atât de necesare pentru a creşte durata de viaţă sănătoasă pentru o populaţie care îmbătrâneşte rapid”.

Studiul a fost publicat în Cell Reports.

Citeşte şi:

Vârsta este doar în capul tău. Cum putem preveni îmbătrânirea cu ajutorul ştiinţei

Neurosavanţii au descoperit în sfârşit cel mai benefic exerciţiu fizic care încetineşte îmbătrânirea