Ideea de roboţi care ajung să ia slujbele oamenilor este veche de decenii şi a fost prezisă şi pentru anii 2020. În 2006, cercetătorii de la Universitatea Elon din SUA spuneau că futurologii şi experţii în tehnlogie prezic că roboţii şi inteligenţa artificială vor prelua complet muncile fizice până în 2020.
Iar futurolgul britanic Ian Pearson spunea, în 2005, că este posibilă construirea unui computer cu conştiinţă şi emoţii, cu un nivel al inteligeţei superuman, până în 2020. În decembrie 2019, Pearson declara pentru CNN că şi-a bazat predicţia pe faptul că inteligenţa artificială a avut o dezvoltare alertă la începutul secolului, dar, la un moment dat, a avut loc un regres, potrivit Mediafax.
„Estimez că inteligenţa artificială a progresat cu 35 – 40% mai lent decât ne aşteptam”, a spus acesta, care a arătat că, totuşi, în unele fabrici de componente de maşini roboţii au înlocuit total oamenii.
În ceea ce priveşte roboţii, publicaţia Massachusetts Institute of Technology – MIT Technology Review – a monitorizat efectele automatizării forţei de muncă, parţială sau totală, cu variate niveluri de alarmare.
Pearson a mai prezis, în 2009 crearea, până în 2020, a „pielii active”, un dispozitiv de monitorizare a stării de sănătate. Acesta a declarat recent pentru CNN că un astfel de produs nu ar fi avut nevoie de o tehnologie dificilă pentu a fi creat, dar că nu a existat un interes deosebit în domeniu.
Pe de altă parte, futurologul susţine că 85% dintre predicţiile sale s-au concretizat, printre acestea numărându-se sms-urile şi influenţa dominantă a social media.
Totuşi, unele tendinţe ale celei mai recente decade l-au luat prin surprindere, iar printre acestea se numără îngrijorarea în creştere a publicului pentru schimbările climatice.
În ceea ce priveşte următoarea decadă, Pearson spune că, deşi toată lumea este convinsă că automobilele clasice vor fi înlocuite de cele care se conduc singure, el se gândeşte la o variantă mai ieftină şi fezabilă, capsule din fibră de sticlă manevrate de autostrăzi automatizate. „Poţi converti un oraş întreg, în câteva săptămâni, într-unul inteligent, cu un sistem de transport foarte, foarte ieftin”, spune acesta, vorbind şi despre beneficii pentru mediu.
Un futurolog renumit, Ray Kurzweil, prezicea în cartea sa „Fantastic Voyage: Live Long Enough to Live Forever”, lansată în 2004, că, până în 2020, consumul alimentar clasic va fi înlocuit cu miliarde de nanoroboţi plasaţi în tractul digestiv şi sistemul sangvin care vor extrage exact nutrimentele din hrană de care organismul uman are nevoie, eliminând restul. Această predicţie nu s-a concretizat.
La începutul anilor 1910, mai precis într-o ediţie din 1913 a The New York Times, era prezisă, însă, revoluţia vegetariană a secolului 21, cu carnea de vită eliminată din alimentaţie. Într-un articol intitulat „Ameninţarea Vegetarianismului”, jurnaliştii publicaţiei avertizau că americanii vor începe să trăiască cu „orez şi legume” în secolul 21. În articol se descria perspectiva unui viitor terifiant, care ar putea fi evitat dacă fermierii americani ar fi educaţi în privinţa necesităţii de a creşte mai multe animale. În prezent, vegetarianismul şi veganismul sunt extrem de populare şi, mai mult, experţii spun că reducerea consumului de carne poate fi una dintre soluţiile încălzirii climatice.
În 2000, Kurzweil prezicea corect că, până în 2020, computerele vor deveni „în mare parte invizibile” şi integrate oriunde, în pereţi, scaune, bijuterii şi chiar corpul uman. De asemenea, a fost unul dintre puţinii futurologi care au prezis că ochelarii inteligenţi sau lentilele de contact vor înlocui telefoanele inteligente. Google a încercat acest lucru, dar nu a avut succes la public.
Peter Schwartz şi Peter Leyden scriau în publicaţia Wired în 1997 că votul electronic de acasă va fi o realitate până în 2020.
În 2000, Eric Haseltine scria în revista Discover că, până în 2020, semnăturile scrise vor fi înlocuite cu cărţi de identitate biometrice, cu sisteme de recunoaştere a irisului, amprentelor şi vocii, toate fiind utilizate în prezent de telefoanele inteligente.
Pe de altă parte, în aceeaşi publicaţie, Joseph D’Agnese prezicea că, până în 2020, oamenii nu vor mai putea urca într-un avion sau intra în locuinţe fără un sistem de identifcare a irisului.
Iar Marvin Minsky, fondator al MIT Artificial Intelligence Lab, estima că oamenii vor apela la piaţa neagră pentru manipulare genetică pentru a-şi prelungi viaţa şi chiar a-şi îmbunătăţi creierul în mod ilegal.
Vacanţele accesibile în spaţiu sunt prezise de decenii, iar cinema-ul a profitat din plin de idee. În 2009, Eric Anderson, de la Space Adventures, declara pentru platforma space.com că, până în 2020, oamenii vor călători în jurul Lunii. Elon Musk, fondator al Tesla şi SpaceX, mergea mai departe şi prezicea „planuri serioase de a merge cu oameni pe Marte”.
Totuşi, până în prezent, doar şapte turişti au făcut călătorii orbitale, în prima decadă a secolului 21, aceste călătorii fiind suspendate în 2009.
Însă ultima decadă a fost benefică pentru dezvoltarea zborurilor spaţiale comerciale. SpaceX anunţa în 2018 că miliardarul japonez Yusaku Maezawa va fi primul turist spaţial al companiei, având rezervată o călătorie în jurul Lunii în 2023.
În prezent, există, de asemenea, companii private care îşi construiesc propriile vehicule pentru a duce clienţi în spaţiu.
În 1964, RAND Corporation a realizat un raport după ce a cerut părerile a 82 de experţi din domenii diverse privind modul în care aceştia prevăd viitorul şi momentele în care predicţiile s-ar putea concretiza.
1980: Roboţi care fac treburi casnice
1980: Misiuni cu echipaj uman pe Marte
1995: Media de viaţă a omului prelungită cu 50 de ani
1995: Votul automat
1998: Înregistrarea informaţiilor direct din creier
1999: Foţe militare pe Lună
2000: Comunicare cu extratereştrii
2015: Coma pe termen lung care permite călătoria în timp
2020: Creşterea maimuţelor şi altor animale pentru munci umile
Potrivit raportului, predicţiile au fost argumentate ştiinţific, părerile aparţin celor care le-au emis şi au fost făcute pentru a reduce şansa unei surprize şi pentru a constitui o bază de decizii variate pe termen lung.