De la energie regenerabilă la reformularea genurilor. Tendinţele definitorii ale deceniului doi din secolul XXI

Cândva un simbol al unor consumatori dinamici, paharele de unică folosinţă au ajuns simbolul lipsei de responsabilitate cu privire la probleme de mediu, iar fumatul a cunoscut varianta electronică. La capătul unui deceniu în care criza, exploatarea gazelor de şist, populismul şi minciunile difuzate cu ajutorul internetului au fost vedete, câteva tendinţe s-au impus şi par să ofere reperele perioadei 2010-2019, potrivit Mediafax.

Plasticul vinovat

Secolul XXI începea în plină dominaţie a ambalajelor de plastic. Cafeaua to go, tacâmurile de plastic erau simbolul unui consumator dinamic, mereu pe fugă, dispus să socializeze. Ultimul deceniu a schimbat radical această impresie. Pe măsură ce sticlele, pungile, paharele de plastic au început să fie descoperite în măruntaiele vieţuitoarelor marine ucise, pe măsură ce au început să fie blocate râuri şi plajele au fost inundate de deşeuri pe care natura nu le poate degrada decât în sute de ani, moda plasticului a devenit un punct nevralgic. Din 2010, pese 120 de ţări au adoptat legi sau reguli împotriva folosirii pugilor de plastic.

Aproape că nu mai există companie serioasă care să nu investească masiv în campanii de conştientizare şi ecologizare.

Drepturile femeilor

Ultimii ani au reluat discuţia privind egalitatea între genuri şi dreptul femeilor la şanse egale. O campanie care şi-a propus să faciliteze accesul la forme moderne de contracepţie, în 2012, a avut ca rezultat faptul că 53 de milioane de femei din cele mai sărace ţări pot acum să folosească metode de planificare familială. Două treimi din ţările lumii au reuşit să asigure paritatea genurilor în educaţie în şcoala primară .

Mişcări precum #MeToo şi Times Up au adus în centrul atenţiei violenţa sexuală şi hărţuirea ca probleme globale iar tinere precum laureata premiului Nobel, Malala Yousafzai, sau Greta Thunberg, au devenit simboluri ale implicării civice. În ciuda acestor schimbări, statisticile arată că una din trei femei ar putea suferi de pe urma violenţei sexuale sau fizice în viaţă. Demersurile grupurilor religioase tradiţionaliste de a anula drepturile câştigate de femei, mai ales cele privind sexualitatea şi reproducerea, s-au intensificat şi încep să apară primele urmări. Administraţia Trump a adoptat legi care interzic finanţarea oricăror întreprinderi străine care lucrează în domenii legate de avort, arată The Guardian.

Streaming pentru toate anotimpurile

DVD-urile şi CD-urile erau încă un lucru obişnuit în 2010. Lucrurile s-au schimbat în ultimul deceniu, industria muzicală bazându-se mai ales pe formatul electronic al înregistrărilor. În acelaşi mod Netflix s-a transformat dintr-o afacere de închirieri de DVD-uri într-o platformă globală care oferă filme şi emisiuni. După ce a lansat producţia de 159 de milioane de dolari regizată de Scorsese, The Irishman , platforma a demonstrat că se poate lupta oricând cu giganţii de la Hollywood. Concurenţa principală a fost reprezentată de Amazon Prime Video, care a dunat 26 de milioane de utilizatori. Pe piaţă apar acum Disney+ şi Apple TV plus cu întreprinderi la fel de bine orientate.

Vegani pentru toate gusturile

La capătul deceniului alimentaţia vegană nu mai este chiar atât de ieşită din comun. Potrivit unui sondaj organizat de Vegan Society, nu mai puţin de 600.000 de persoane au declarat doar în Marea Britanie că preferă acest regim alimentar, în creştere de la 150.000 în 2014. Unul din şase produse alimentare lansate în Marea Britanie în 2018 s-a adresat veganilor.

Energia regenerabilă

Britanicii arată că la începutul deceniului mai puţin de 8% din necesarul de electricitate al insulei era furnizat de hidrocentrale sau de dispozitive solare ori eoliene. În prezent, mai bine de o treime din curent este produs pe gaza proiectelor pentru energie regenerabilă. Unul dintre motivele acestei creşteri este scăderea rapidă a preţurilor pentru tehnologia necesară acestui tip de proiecte.

Sănătatea psihică

Ultimul deceniu a adus în atenţie şi problemele legate de sănătatea psihică. Depresia era în 2010 o afecţiune despre care se vorbea cu teamă. Problemele continuă să existe, mai ales în legătură cu afecţiuni ca schizofrenia sau tulburări borderline, dar se poate vorbi despre o anumită disponibilitate pentru a înţelege aceste probleme.

Reformularea genurilor

În 2010 nu exista la nivel public niciun fel de discuţie privind problemele persoanelor transgender. Nici măcar la nivelul grupurilor care promovează interesele comunităţilor gay nu erau prea bine reprezentaţi. Între timp, persoane trans sau non-binare au ajuns vedete pe ecran, şi-au făcut auzite problemele în media. Avertizorul de integritate Chelsea Manning a declarat că este trans în 2013, un an mai târziu actriţa Laverne Cox a ajuns pe coperta revistei Time şi la scurt timp şi-a declarat schimbarea de sex şi Caitlyn Jenner, cunoscută până atunci drept Bruce, campion olimpic la decatlon. Vedete precum Indya Moore, Asia Kate Dillon şi Sam Smith s-au prezentat ca persoane non-binare şi au impus în spaţiul public aspecte legate de viaţa celor care nu se conformează rolurilor de gen.

Pe baza cercetărilor care tind să recunoască fluiditatea genurilor, mai multe state americane au permis persoanelor care nu se recunosc nici ca femeie şi nici ca bărbat să fie identificate în actele de identitate drept ”al treilea gen”. Germania, Nepal, Austria şi alte ţări au extins opţiunile de gen în documentele oficiale. Expunerea a evidenţiat şi cazurile de agresiune violentă, hărţuire şi discriminare la adresa persoanelor trans.

Pe lista tendinţelor care au marcat acest deceniu se află şi succesul fotbalului feminin, ţigările electronice, dispozitivele smartphone, reţelele sociale, controversele privind exploatarea zăcămintelor de gaze de şist, austeritatea, migraţia şi populismul.