Cercetătorii de la Universitatea Copenhaga, Danemarca, au reuşit să secvenţieze un genom cu o vechime de 5.700 dintr-o sursă neobişnuită: o gumă de mestecat preistorică. Arheologii au descoperit o bucată de scoarţă de mesteacăn care, conforma analizei genetice, a fost mestecată de către o femeie, notează Science Daily.
Cercetătorii care au colaborat în cadrul acestui proiect sunt de părere că reuşita lor oferă posibilitatea studierii materialului genetic uman dintr-o perioadă din care oasele umane sunt extrem de rare.
„Mai mult, am preluat ADN-ul din microbii orali şi din câţiva agenţi patogeni umani importanţi, ceea ce face din aceasta o sursă foarte valoroasă de ADN antic, în special pentru perioadele de timp în care nu avem resturi umane”, explică profesorul Hannes Schroeder, cercetător al Universităţii Copenhaga.
Analizele materialului genetic recoltat din respectiva bucată de material au relevat că acesta provine de la o femeie înrudită într-o formă sau alta cu comunităţile de vânători-culegători din Euopa continentală. Cel mai probabil, aceasta avea o culoare întunecată a pielii, păr negru şi ochi albaştri.
Credit foto: Theis Jensen, cercetător al Universităţii Copenhaga
Bucata de scoarţă de mesteacăn a prezentat şi o serie de urme de patogeni, ceea ce, conform oamenilor de ştiinţă, oferă posibilitatea înţelegerii microbiomului uman preistoric. „Ne poate ajuta să înţelegem cum au evoluat şi răspândit agenţii patogeni de-a lungul timpului şi ce îi face deosebit de virulenţi într-un mediu dat. În acelaşi timp, pot ajuta la prezicerea modului în care se va comporta un agent patogen în viitor şi cum ar putea fi conţinut sau eradicat”, a explicat dr. Schroeder.
Citeşte şi: