Mişcarea este una dintre legile fundamentale ale naturii, de la cele mai mici particule, şi ajungând la roiuri de galaxii. Polul Nord magnetic este, de asemenea, unul dintre acele lucruri care se află în mişcare. Totuşi, trebuie subliniat faptul că această schimbare a poziţiei încă nu este înţeleasă de către oamenii de ştiinţă, notează Science Alert.
Polul Nord magnetic a fost descoperit în anul 1831 şi, din acel an, acesta s-a deplasat aproximativ 2.250 de kilometri spre Siberia, după cum explică cercetătorii. Schimbarea poziţiei acestuia s-a petrecut relativ lent, ceea ce înseamnă că cercetătorii au putut stabili cu uşurinţă unde se află de-a lungul timpului. Totuşi, în ultima decadă, viteza acestei „migraţii” a crescut, ajungând la 55 kilometri pe an. Ce înseamnă asta? În raport cu observaţiile realizate de-a lungul timpului şi cu modele realizate de către cercetători, această evoluţie este neobişnuită şi îi pune în dificultate pe cercetători.
În prezent, oamenii de ştiinţă încă nu pot explica schimbările din miezul planetei care duc la acestă viteză crescută a Polului Nord magnetic. Totuşi, cartografierea câmpului magnetic al Pământului şi modelele ştiinţifice îi vor putea ajuta pe cercetători să stabilească cu o mai mare precizie viitoarele poziţii ale polului.
Urmărirea distribuţiei câmpului magnetic şi locaţia Polului Nord magnetic al Pământului este realizată cu ajutorul Modelului Magnetic Global. Acest instrument ştiinţific este indispensabil unei mari părţi a tehnologiei cu care suntem atât de familiari: GPS-ul , aplicaţiile pentru orientare, instrumentele ştiinţifice ale agenţiilor spaţiale şi, evident, tehnologia militară. Experţii sunt de părere că actualul model global va mai putea fi folosit până în anul 2025, înainte ca datele pe care acesta le oferă să devină depăşite.
Citeşte şi: