ESA a cerut ajutorul NASA pentru viitoarea misiune pe Marte ExoMars, după o serie de teste eşuate

Complexul sistem de paraşutare care ar trebui să încetinească sonda ExoMars – cea mai mare misiune planetară din istoria ESA – la intrarea în atmosfera planetei roşii a înregistrat un eşec zdrobitor în timpul celor mai recente teste.

• Nu doar uleiul, ci și frunzele de măslin sunt bune pentru sănătate
• Astronomii au găsit o megastructură cosmică de 23 de ori mai mare decât Calea Lactee

Din acest motiv, ESA a cerut ajutor de urgenţă NASA. Noile paraşute sunt în prezent analizate la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, SUA, şi vor fi supuse unor teste la mare altitudine în următoarele două-trei luni, potrivit Mediafax.

ExoMars ar trebui să fie lansată în vara anului viitor, având deci o perioadă foarte scurtă de timp pentru pregătire, a spus managerul misiunii, Pietro Baglioni. „Cred că avem 50% şanse să continuăm conform programului”, a explicat acesta.

ExoMars va fi lansată cu ajutorul unei rachete ruseşti de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan şi va avea la bord un rover construit de Agenţia spaţială britanică, numit după pionierul ADN-ului Rosalind Franklin. Odată ajuns pe planeta roşie, roverul va colecta mostre neafectate de radiaţiile intense care bombardează Marte, de la o adâncime de doi metri, cu ajutorul unui burghiu de mare putere. Aceste mostre ar putea conţine informaţii importante despre trecutul planetei Marte.

Misiunea, ale cărei costuri au crescut de la câteva sute de milioane de euro la peste un miliard, a înregistrat mai multe regrese în decursul celor două decenii de când a fost iniţiată. În 2016, din cauza întârzierii în livrarea unor echipamente, ESA a decis să amâne misiunea, programată la momentul respectiv pentru 2018, în 2020.

O altă sondă separată, care testa tehnologia de plasare a unui rover pe solul lui Marte, s-a prăbuşit din cauza unor erori de software.

ExoMars va folosi iniţial un scut termic pentru a se apropia de Marte, încetinind viteza de la 21.000 la 1.700 de kilometri pe oră. Apoi o paraşută cu o lăţime de 15 metri va fi deschisă pentru a încetini şi mai mult viteza, la 400 de kilometri pe oră. Ulterior, aceasta va fi ejectată pentru ca o a doua paraşută, de 35 de metri, să fie desfăcută. După ce şi aceasta va fi ejectată, roverul de două tone va fi plasat pe suprafaţa lui Marte cu ajutorul unui model mai vechi de rachetă. Specialiştii apreciază că întreaga secvenţă de la intrarea în atmosferă la plasarea pe sol va dura doar şase minute.

ESA a ales să apeleze la NASA pentru că agenţia americană are mai multă experienţă în ceea ce priveşte misiunile pe Marte. Inginerii ESA au operat modificări la paraşute, iar testele iniţiale efectuate la JPL au decurs bine, a mai spus Baglioni. Însă testele hotărâtoare vor fi cele de la mare altitudine, programate în februarie, a mai spus acesta.

Fereastra de lansare pentru ExoMars este cuprinsă între 26 iulie şi 12 august 2020, iar, dacă va fi decisă o nouă amânare, data nu ar putea fi stabilită mai devreme de 2022, ceea ce implică o altă creştere a costurilor, a adăugat Baglioni.