Un nivel ridicat de lipide, asociat cu probleme renale şi ale vaselor de sânge
Recomandările medicilor pe care le auzim la televizor ne spun că un nivel ridicat de colesterol poate fi periculos pentru starea noastră de sănătate; totuşi, trebuie să luăm în calcul faptul că în corpurile noastre pot exista mult mai multe tipuri de grăsimi al căror efecte sunt parţial înţelese.
Trigliceridele sunt unul dintre aceste tipuri de grăsimi a căror efecte asupra sănătăţii sunt parţial înţelese, de aceea, dr. Timo Speer, de la Universitatea Saarland din Germania, a condus un studiu prin care a încercat să ofere o mai bună înţelegere a acestora, notează Medicalxpress.
„Munca noastră a implicat studierea unui grup special de lipide, trigliceridele. Am reuşit să arătăm că atunci când aceste grăsimi, care apar în mod natural, sunt prezente în concentraţii crescute, ele ne pot modifica celulele de apărare astfel încât organismul să reacţioneze ca şi cum ar răspunde la o infecţie bacteriană. Acest lucru duce la inflamaţie, care, dacă devine cronică, poate deteriora rinichii sau poate provoca ateroscleroză – îngustarea arterelor din cauza acumulării depozitelor pe peretele arterial interior. Ateroscleroza este una dintre principalele cauze ale atacurilor de cord şi accidentelor vasculare cerebrale”, explică dr. Timo Speer, doctor în medicină şi biologie.
În cadrul acestui studiu, echipa condusă de către dr. Speer a demonstrat că un nivel crescut de trigliceride este asociat cu un risc mai mare de deces, în comparaţie cu persoane cu un istoric medical asemănător, dar care prezintă un nivel mai mic de trigliceride.
„Ca urmare a modificărilor biochimice, trigliceridele dezvoltă proprietăţi toxice care activează sistemul imunitar înnăscut al organismului. Aceasta iniţiază o serie de procese autodistructive incluzând cele în care pereţii arterelor sunt atacate şi vasele de sânge se strâng, reducând fluxul sanguin”, a adăugat Speer.
Studiul Apolipoprotein C3 induces inflammation and organ damage by alternative inflammasome activation a fost publicat în Nature Immunology.
Citeşte şi: