Cele mai interesante 20 de descoperiri ale ultimului deceniu

Anul 2019 a fost unul plin, oamenii de ştiinţă reuşind să facă progrese, mai mari sau mai mici, în toate domeniile. Şi în ciuda vitezei cu care unele domenii evoluează, un lucru este cât se poate de cert, ştiinţa evoluează, cantitatea de cunoaştere pe care o acumulează este tot mai mare şi, la fel de important, ţine doar de noi cum alegem să folosim această cunoaştere. Dat fiind faptul că, adesea, un singur an se dovedeşte a fi prea puţin pentru a înţelege progresele pe ştiinţa le-a făcut,  National Geografic a făcut o listă cu 20 dintre cele mai importante descoperiri ale ultimului deceniu.

Ultimul deceniu a schimbat major şi sperăm că şi în bine ştiinţa, nu doar în ceea ce priveşte cunoaşterea generată, ci şi modul în care aceasta este folosită şi generată. Astfel, ultimii ani au surprins o mai mare colaborare între cercetători, descoperirile majore fiind adesea produsul a zeci, poate chiar sute de cercetători şi instituţii care au investit împreună timp şi resurse.

• În mod surprinzător, vâscul are un efect vindecător foarte puternic
• Incertitudinea face parte din condiția umană – Cum putem învăța să trăim cu ea?

1. Undele gravitaţionale

Existenţa acestui fenomen a fost teoretizată în anul 1916 de către Albert Einstein. El explica faptul că, atunci când un obiect cu o masă îndeajuns de mare se roteşte, pot apărea valuri care să deformeze spaţiu-timpul. Chiar şi Einstein a avut dubii legate de calculele care au dus la concluzia existenţei acestora. Totuşi, de-a lungul deceniilor, oamenii de ştiinţă au depus eforturi constante pentru a demonstra existenţa lor, dat fiind faptul că acestea reprezintă un indiciu care poate duce la confirmarea Teoriei Relativităţii.

Primele indicii indirecte ale existenţei undelor gravitaţionale au fost identificate în anii ’70, totuşi, a mai fost nevoie de câteva decade până ca observatorul LIGO, Observatorul interferometru laser de unde gravitaţionale, să detecteze efectele ciocnirii a două găuri negre. Confirmarea descoperirii a avut nevoie de câteva luni, dar, în anul 2016, cercetătorii au anunţat public că valurile gravitaţionale teoretizate de către Eistein există.

2. O mai bună înţelegere a evoluţiei umane

Ultima decadă a adus o mai bună înţelegere a modului în care strămoşii au evoluat de-a lungul timpului. Această înţelegere superioară nu ar fi fost posibilă fără descoperirea de noi specii şi chiar de descoperirea unor fosile în stări de conservare foarte bune.

Începând cu 2010, cercetătorii au reuşit să identifice noi specii umane arhaice: Homo naledi, o specie hominidă asemănătoare; Homo denisova, descoperirea acestuia făcându-se cu ajutorul unui singur fragment osos. De asemenea, cercetătorii au scos la lumină şi o serie de fosile asemănătoare celor cu care suntem deja familiarizaţi: Australopithecus sediba şi Homo luzonensis.

3. Prima secvenţiere genetică aproape completă a unui genom antic de Homo sapiens

Secvenţierea genomului unui organism a cărui complexitate genetică este similară cu cea a omului modern este o provocare în sine, dar, cu cât acesta este mai vechi, cu atât există riscul ca unele informaţii genetice să nu poată fi identificate şi recuperate.

În anul 2010, cercetătorii au reuşit să realizeze prima secvenţiere, aproape completă, a genomului de Homo sapiens antic. Anul 2010 a mai adus şi o altă astfel de premieră, prima secvenţiere competă a genomului de Homo neanderthalensis.

În ultima decadă au fost realizate, cu ajutorul unor tehnici asemănătoare peste 3.000 de secvenţieri ale  ADN-ului antic, unul dintre cele mai vechi aparţinând unei fetiţe care a murit în urmă cu 13.000 de ani. Oasele acesteia sunt considerate cele mai vechi rămăşiţe umane intacte de pe teritoriul celor două Americii.

4. Mii de exoplanete

Telescopul Spaţial Kepler a reprezentat un avantaj important în căutarea planetelor care orbitează alte stele, în perioada 2009-2018, acest telescop a fost folosit pentru descoperirea a peste 2.700 de exoplanete, aproximativ jumătate din toate exoplanetele catalogate până în prezent.

Dintre toate exoplanetele descoperite în ultimii zece ani, cele care reuşesc să atragă atenţia cercetătorilor şi a publicului larg sunt cele care, într-o formă sau alta, seamănă cu Pământul. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Proxima b, o exoplanetă care îşi gravitează steaua la o distanţă asemănătoare cu Terra şi care se află la doar 4,25 ani-lumină şi cele şapte planete asemănătoare cu Pământul din sistemul TRAPIST-1.

5. Era CRISPR

Tehnica de editare genetică CRISPR a fost „vedeta” descoperirilor şi inovaţiilor din zona biologiei şi ştiinţeor conexe. Anul 2010 a marcat crearea proteinei CRISPR Cas-9 care permite o editare genetică mult mai recisă.

În 2012, cu ajutorul capacităţii Cas-9 de a identifica şi a tăia anumite secvenţe, cercetătorii au putut dovedi că CRSIPR ar putea fi folosit, cu succes, şi asupra ADN-ului uman. Totuşi, posibiltăţile care par nelimitate ale editării genetice sunt concurate de provocările etice pe care experimentarea şi modificarea materialului genetic uman le aduce. În acest caz, un cercetător a reuşit să împingă limitele etice şi să îşi atragă oprobiul colegilor şi al publicului larg: He Jiankui, acesta a anunţat în iulie 2018 că a „proiectat” două fetiţe.

6. Telescopul Gaia şi harta tridimensională a Căii Lactee

Deşi telescopul Gaia este o minne a ingineriei şi a ştiinţei, pentru această listă sunt relevante descoperirle care au fost realizate cu ajutorul informaţiilor colectate de către acest telescop.

Gaia poate strânge datele de la aproximativ un miliard de stele din Calea Lactee, precum şi de la 150 de milioane de stele din alte galaxii. Aceste informaţii au fost folosite pentru a crea o hartă tridimensională a Căii Lactee.

7. Arta strămoşilor noştri

În siturile arheologice din întrega lume, cercetătorii au descoperit picturi şi artefacte care atestă capacităţile artistice ale strămoşilor noştri. De exemplu, în peştera Maros din Sulawesi au fost descoperite picturi rupestre a căror vechime ajunge la 39.000 de ani.

În peşterile din Borneo, arheologii au descoperit desene care arată că desenele figurative au o vechime de 40.000-50.000 de ani. În Africa de Sud au fost descoperite o serie de desene care ajung chiar şi la 73.000 de ani. Aceste descoperiri sunt depăşite de cele realizate pe teritoriul Olandei în 2018: o serie de pigmenţi folosiţi pentru desene care au o vechime de 115.000 ani.

8. Prima călătorie interstelară

În august 2012, NASA a anunţat că Voyager 1 a trecut de heliosferă, fiind urmată de Voyager 2 în noiembrie 2018; împreună, cele două sonde spaţiale au trimis cercetătorilor de pe Terra o cantitate impresioantă de informaţii despre planetele pe lângă care au trecut, precum şi o serie de date despre „periferia” sistemului nostru solar.

Pe lângă primele obiecte umane care părăsesc sistemul nostru solar, în ultima decadă cercetătorii au identificat şi primul vizitator interstalear: asteroidul Oumuamua.

9. O mai bună înţelegere a civilizaţiilor antice

Începând cu 2010, descoperirile arheologice au reuşit să ne ofere o imagine mult mai bună a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu câteva secole. Una dintre cele mai importante astfel de descoperiri a dus la confirmarea vechimii Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim şi, implicit, a mormântului sfânt pe care aceasta îl adăposteşte.

În ultimii 10 ani, arheologii au reuşit să găsească un prim cimitir al filistinilor, una dintre cele mai misterioase secte antice evreieşti. În Peru, în 2018, săpăturile au scos la iveală urmele celui mai mare sacrificiu în masă al copiilor.

10. Primele imagini cu Pluto

În iulie 2015, sonda spaţială New Horizons a reuşit să trimită către Pământ primele poze cu planeta Pluto. Aceste imagini s-au dovedit a fi mult mai clare decât orice alte imagini pe care instrumentele de pe Terra au reuşit să le ofere. 

Aceeaşi sondă spaţială a reuşit, la începutul anului 2019, să realizeze o poză asteroidului Arrokoth, o rămăşiţă a formării sistemului nostru solar.

11. Noi leacuri pentru maladiile contagioase

Criza de Ebola din Africa de vest, care s-a întins între anii 2014-2016, a făcut ca agenţiile răspunzătoare de sănătatea publică din întreaga lume să fie în alertă şi a dus la urgentarea eforturilor pentru crearea unui vaccin împotriva Ebola, primul avccin experimental fiind testat în 2015.

În ultimii ani, cercetătorii au făcut progrese semnificative legate de HIV. Studiile ducând la o mai bună înţelegere a modului de răspândire şi de acţionarea virusului HIV, ceea ce deschide perspectiva unor leacuri care ar putea opri infecţia cu acest virus definitiv.

12. Primul copil cu trei părinţi 

În 2016, a fost anunţată naşterea primului copil cu trei părinţi. Cercetătorii care au colaborat în cadrul acestui studiu au folosit sperma unui donator, nucleul unui ovul de la o donatoare şi un ovul al cărui nucleu a fost îndepărtat de la altă donatoare. Această  terapie, care rămâne în continuare controversată, a fost folosită pentru a elimina riscul ridicat de problemele mitocondriilor uneia dintre mame

13. Descoperirea bosonului Higgs

În anul 2012, cercetătorii de la CERN au anunţat, după mai multe decenii de experimente şi calcule, că au descoperit bosonul Higgs, a cărui existenţă fusese teoretizată de către fizicienii Peter Higgs şi François Englert.

Această descoperire a reprezentat o confirmare a nivelului atins de fizica contemporană, reuşind să completeze Modelul Standard.

14. Culorile dinozaurilor

Hollywood ne oferă o idee aproximativă legată de modul în care arătau dinozaurii. Totuşi, dacă vrem să ştim cum arătau aceste animale de mult dispărute, trebuie să apelăm la paleontologi.

În ultimul deceniu, aceşti oamenii de ştiinţă au reuşit să realizeze prima reconstrucţie a culorilor unui dinozaur. De asemenea, ultimii ani au surpins crearea şi folosirea pe o scară tot mai largă a unor instrumente care să permită identificarea pigmenţilor care colorau dinozaurii.

15. Molecule organice în spaţiu

Misiunile spaţiale lansate în ultima decadă au dus la descoperirea unor molecule organice, necesare apariţiei vieţii aşa cum o ştim în spaţiul cosmic. Misunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene, care a studiat cometa Churyumov-Gerasimenko, molecule organice pe suprafaţa acesteia.

NASA a trimis de asemenea misuni care au descoperit molecule organice în afara planetei noastre. Astfel, datele trimise de către Cassini au arătatat că pe Enceladus, unul dintre sateliţii lui Saturn, există molecule organice mari. De asemenea, Curiosity a găsit şi el molecule organice pe Marte.

16. Temperaturi record

Ultima decadă a surpins cele mai mari emisii de dioxid de carbon din perioada modernă. Ca urmare, în 2015, 2016, 2017, 2018, şi 2019 au fost înregistrate cele mai mari temperaturi din 1880, atunci când a început consemnarea temperaturilor. Din păcate, această creştere constantă a temperaturilor a dus la pierderea anumitor păţi din Marea Barieră de Corali.

17. Descoperirea şi redescoperirea unor specii

Anual, cercetătorii identifică aproximativ 18.000 de specii anual. Printre cele mai notabile descoperiri ale ultimei decade se numără o serie de mamifere din Asia şi o serie de amfibii de pe întreg globul.

De asemenea, în ultimii zece ani, cercetătorii au reuşit să redescopere o serie de animale despre care se credea că au dispărut în urmă cu zeci de ani: saola, originar din Vietman sau ili pika din China.

18. O nouă eră spaţială

Ultima frontieră a început să fie din ce în ce mai vizitată, pe orbita joasă a Pământului ajungând tot mai multe state şi companii private. Această creştere considerabilă a numărului de lansări şi investiţiile masive în domeniul aerospaţial au dus la ceea ce mulţi numim o „nouă eră spaţială”.

În 2011, Chian a reuşit să trimită primul laborator spaţial: Tiangong-1; în 2014 a trimis cu succes o misune către Marte, devenind prima ţară care reuşeşte asta din prima încercare; în 2019, compania israeliană SpaceIL a  încercat prima aselenizare finanţată din bani privaţi. De asemenea, se poate observa şi o diversificare a ţărilor care au astronauţi sau care trimit oameni în spaţiu. Astfel, Aidyn Aimbetov este primul astronaut al Kazakstanului după dezmembrarea Uniunii Sovietice; Tim Peake a devenit primul astronaut profesionist din Marea Britanie; Emiratele Arabe Unite şi Danemarca şi-au trimis primii oameni în spaţiu; iar SUA a reuşit efectuarea primei ieşiri exclusiv feminine în spaţiu.

19. O mai bună înţelegere a regnului animal

În ultimii ani, tehnologia le-a permis cercetătorilor să înţeleagă mult mai bine animale despre care, în mod obişnuit, am spune că nu ne mai ascund niciun secret. În anul 215, exploratorul David Gruber a reuşit să consemenze primul vas de biofluorescentă a reptilelor.

În anul 2016, cercetătorii au putut demonstra că rechinul de Groenlanda poate fi unul dintre cele mai longevive vertebrate de pe Pământ, un exemplar studiat având o vârstă de 275 de ani. Un studiu din 2019 a demonstrat că unele comunităţi de capucini din Brazilia folosesc unelte de peste 3.000 de ani.

20. Redefinirea unităţilor de măsură

Pentru a înţelege Universul din jurul nostru cât mai bine, cercetătorii au nevoie şi de instrumente şi unităţi de măsură cât mai precise şi care să nu varieze în timp sau în funcţie de regiune. Din această cauză, în anul 2019, oamenii de ştiinţă au decis să înlocuiască modul în care este definit kilogramul. Noua definiţie include constanta Plank, moduri îmbunătăţite de a măsura electicitatea, temperatura şi, de asemenea, numărul de particule dintr-un anumit obiect.

Citeşte şi: