Astronomii au identificat o galaxie în centrul căreia trei găuri negre se ciocnesc

În anul 1983, astronomii au descoperit NGC 6240, teoria iniţială despre acest obiect era că acesta este format din două galaxii care se ciocnesc, fiind „alimentate” de două găuri negre supermasive. Totuşi, după cum arată un studiu recent, în realitate acest nou nucleu galactic este format din trei găuri negre care se ciocnesc, notează Science Alert.

„Prin observaţiile noastre cu rezoluţie spaţială extrem de ridicată […] am putut arăta că sistemul galaxiei care interacţionează NGC 6240 găzduieşte nu două, aşa cum am presupus anterior, ci trei găuri negre supermasive în centrul său”, a explicat astrofizicanul Wolfram Kollatschny, de la Universitatea Göttingen din Germania.

Din 1983, asupra NGC 6240  s-au realizat mai multe studii şi observaţii, dar, din păcate, ceea ce se afla în centrul nucleului galactic a rămas necunoscut. Cu ajutorul datelor colectate de către European Southern Observatory, cercetătorii au putut observa toate cele trei găuri negre care se ciocnesc, de asemenea, au putut observa că două dintre cele trei găuri negre sunt active formând discuri de acreţie, în timp ce cea de a treia pare a fi inactivă.

Cele trei gărui negre care formează NGC 6240 au o masă combinată de peste 90 de milioane de mase solare; ca punct de referinţă, Sagittarius A* are doar patru milioane de mase solare. Cele trei găuri negre sunt blocate într-o orbită care are doar un kiloparsec, 3.260 ani-lumină, în timp ce două dintre aceste găuri negre sunt despărţite de doar 645 ani-lumină.

„O astfel aglomeraţie de trei găuri negre supermasive nu a fost descoperită până în prezent niciodată în Univers”, a explicat astrofizicianul Peter Weilbacher, de la Institutul pentru Astrofizică Leibniz din Postam, Germania. El mai adaugă: „Cazul de faţă oferă dovezi ale unui proces de fuziune simultană a trei galaxii împreună cu găurile lor negre centrale”.

În cazul găurilor negre obişnuite, atunci când vorbim de o pereche de găuri negre aceste se contopesc şi într-un final fac un obiect mai mare. Totuşi, în cazul găurilor negre supermasive apare ceea ce astrofizicienii numesc „problema ultimului parsec”, atunci când distanţa dintre cele două este mult prea mică, de doar 3,2 ani-lumină, şi contopirea nu poate avea loc.

Credit foto: Kollatschny et al., A&A

În mod teoretic, existenţa unei a trei găuri negre poate reprezenta soluţia pentru această problemă. Astfel, cele două găuri negre primesc „impulsul” necesar pentru ciocnirea găurilor negre. Observaţiile oamenilor de ştiinţă arată că contopirea propriu-zisă va avea loc peste cel puţin un miliard de ani.

Studiul a fost publicat în Astronomy & Astrophysics.

Citeşte şi