Matematica pe care o învăţăm în şcoala primară reprezintă doar o mică parte a matamaticii ca domeniu, în funcţie de domeniul în care este folosită sau de teoriile care stau la abza acesteia, matematica poate ajunge în situaţia în care pare că încalcă regulile de bază. Un astfel de exemplu este legat de semnul egal (=), care ar putea să devină inutil în noile abordări ale matematicii, notează Mentalfloss.
În mod tradiţional, semnul egal este folosit pentru a surprinde o relaţie egală între două seturi de obiecte. Astfel, în cazul primei ecuaţii pe care o învăţăm: „1+1=2”, semnul de egal arată, deloc surpinzător, că cele două părţi au aceeaşi mărime, că sunt egale.
O altă abordare matematică înlocuieşte conceptul de „egalitate” cu cel de „echivalenţă”. Exemplul cel mai la îndemână pe care matematicienii îl pot oferi implică fructele. Astfel, cea mai puternică formă de echivalenţă implică ca de o parte să avem o banană şi de cealaltă parte o altă banană. O formă mai slabă de echivalenţă apare atunci când semnul egal este pus între obiecte care aparţin unor clase diferite. În acest exemplu, o banană este egală (echivalentă) cu un măr.
O nouă abordare în matematică, relativ nouă şi în mod clar neobişnuită atât pentru publicul larg, dar chiar şi pentru matematicieni, pleacă de la inţelegerea relaţiilor dintre diferite obiecte. Conform matematicienilor, o abordare din perspectiva categoriilor se dovedeşte a fi mai versatilă în comparaţie cu abordările tradiţionale.
Matematicianul David Ayala este de părere că o astfel de schimbare de paradigmă nu va avea loc peste noapte şi că, în mod obligatoriu, va duce la rescrierea, reînţelegerea unor domenii din matematică. „Acest lucru complică enorm problemele, într-un mod care face imposibil să se lucreze cu această nouă versiune de matematică pe care o imaginăm”, explică acesta.
Citeşte şi:
Ciudăţenia din matematică în ceea ce priveşte numărul 10. Este acesta unic?
Un matematician a rezolvat o problemă veche de 64 de ani care i-a contrariat pe mulţi