Cum microbiomul ar putea să ducă la descoperirea unor noi antibiotice

Antibioticele reprezintă una dintre acele inovaţii care au permis o creştere semnificativă a calităţii şi speranţei de viaţă în epoca modernă. Totuşi, folosirea lor de-a lungul timpului a dus la o rezistenţă ridicată a agenţilor patogeni, ceea ce a născut o „cursă” în care oamenii de ştiinţă încearcă să identifice noi molecule care ar putea să ofere un avantaj în această luptă. O nouă sursă pe care oamenii de ştiinţă vor să o exploreze şi din care să identifice aceste noi molecule este microbiomul uman, notează Medicalxpress.

O echipă de la Universitatea Princenton, condusă de către dr. Yuki Sugimoto, combină bioinformatica cu biologia sintetică pentru a identifica acele molecule mici care ar putea fi folosite pentru a produce noi medicamente. Astfel, oamenii de ştiinţă au folosit o serie de algoritmi pentru a identifica „urmele” pe care aceste molecule le lasă în ADN-ul uman.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

„Microbiomul uman adăposteşte mii de specii de bacterii care au variat în compoziţie între diferite zone ale corpului uman, cât şi între indivizi”, a explicat dr. Sugimoto.

Microbiomul din corpul uman este compus dintr-o multitudine de colonii de microbi şi chiar virusuri şi fungi care pot fi benefici pentru sănătatea noastră şi cu care ne aflăm într-o relaţie simbiotică. În ultimii ani, studiile au demonstrat influenţa microbiomului asupra sănătăţii noastre, dar mecanismele prin care această influenţă este exercitată au rămas încă necunoscute.

Dr. Sugimoto explică faptul că microbiomul reprezintă o sursă importantă şi puţin explorată din care ar putea fi identificate noi compuşi chimici care ar putea să fie folosiţi în antibiotice. Pentru a descoperi aceşti compuşi, echipa de cercetători foloseşte un  algoritm care poate identifica un număr extinde de structuri chimice. 

„Am descoperit că membrii unei clase de molecule utilizate clinic sunt codificate pe scară largă în microbiomul uman şi că exercită activităţi antibacteriene puternice împotriva microbilor vecini”, au scris Sugimoto şi echipa sa în jurnalul Science. „Abordarea noastră deschide calea către o dezvelire sistematică a repertoriul chimic codificat de microbiomul uman”.

Citeşte şi: