Capacitatea de adaptare a locuitorilor din Melanezia se află în ADN-ul moştenit de la neanderthalieni şi de la denisovani

O echipă internaţională, formată din cercetători din Statele Unite, Italia şi Franţa, a descoperit dovezi care indică că ADN-ul moştenit de la neanderthalieni şi denisovani a oferit primilor locuitori din regiunea Melanezia avantajul genetic necesar adaptării la condiţiile specifice ale acesteia, notează Phys.

Studii anterioare au demonstrat că oamenii moderni au în ADN-ul lor gene provenind de la Homo Denisova şi Homo Neanderthalensis. Totuşi, proporţia genelor provenite de la aceste două specii este diferită. De exemplu, locuitorii din Melanezia prezintă cel mai mare număr de gene care provine de la aceste două specii.

În cadrul acestuia studiu, oamenii de ştiinţă au folosit informaţii genetice din baza de date Simons Genome Diversity Project, de la 249 de oameni moderni şi de la 72 de primate, prin studierea variaţiilor numărului de copii (CNV), mecanismul care prduce variaţiile din genomul uman.

În urma analizelor, oamenii de ştiinţă au stabilit că numărul mai mare de gene de denisovani şi neanderthalieni din ADN-ul persoanelor din Melanezia este produsul selecţiei adaptative. Cercetătorii au ajuns concluzia că aceste gene au reprezentat un avantaj în adaptarea la mediu şi de asta au fost păstrate; analizele arătând că genele în cauză jucau un rol important în ceea ce priveşte imunitatea, dieta, funcţionarea celulelor şi metabolismul.

Cercetătorii care au colaborat în cadrul acestui studiu au explicat că trebuie depuse eforturi suplimentare în vederea înţelegerii modului în care  genele celor două specii a rămas în ADN-ul nostru şi precizează că ideea avantajului adaptativ nu este una nouă; alte studii demostrând că ADN-ul denisovanilor a oferit locuitorilor din Tibet abilitatea de a trăi într-un mediu cu mai puţin oxigen.

Studiul citat a fost publicat în revista Science.

Citeşte şi:

Homo sapiens Denisova, vărul nostru îndepărtat, era adaptat vieţii la altitudini mari