O echipă de cercetători de la Western University, Canada, condusă de către Adrian Owen, expert în neuroştiinţe, a reuşit, în premieră, să identifice urmele fizice ale proceselor conştienţei, un pas mai aproape în descoperirea cauzelor care fac ca unii pacienţi în stare vegetativă să fie conştienţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, notează Medicalxpress.
În anul 2006, Adrian Owen a pus bazele acestei descoperiri în cadrul unui studiu în care, cu ajutorul neuroimagisticii, a reuşit să dovedească că pacienţii în stare vegetativă pot arăta semne de conştientizare a ceea ce se întâmplă în jurul lor şi chiar să comunice. Această descoperire a dat naştere unei noi întrebări: „De ce unii pacienţi pot comunica şi aţii nu?”.
În cadrul acestui nou studiu, oamenii de ştiinţă au comparat pacienţii aflaţi într-o stare vegetativă sau cu o activitate cerebrală minimă cu cele ale unor voluntari care aveau o stare bună de sănătate, aceştia din urmă au fost supuşi unor scanări ale activităţii cerebrale în timp ce au fost adormiţi cu ajutorul propofolului, un anestezic comun folosit în cadrul intervenţiilor medicale de rutină.
„Trebuie să înţelegem mai multe despre conştienţă şi creier. Şi pentru acest studiu a trebuit să identificăm o stare specifică a creierului asociată conştienţei şi, invers, o stare specifică a creierului, indicativă, asupra inconştienţei”, a explicat profesorul Owen. „Evident, nu putem controla conştienţa la pacienţii vegetativi, dar putem face asta în cazul pacienţilor sănătoşi dacă folosim un medicament anestezic precum propofolul”, a mai adăugat acesta.
Voluntarii care participat în cadrul acestui studiu au fost adormiţi treptat cu ajutorul propofolului, fiindu-le scanată activitatea cerebrală de către cercetătorii de la Universitatea Western. Rezultatele acestora au fost comparate cu cele ale unor pacienţi în comă, care prezentau o stare de conştienţă minimă, activitatea lor cerebrală fiind studiată de către cercetătorii de la Cambridge.
„În mod remarcabil, am observat rezultate foarte similare în cele două grupuri de participanţi scanate pe părţile opuse ale Atlanticului. Mai exact, pierderea cunoştinţei – datorită anesteziei cu propofol sau a leziunilor cerebrale – a fost însoţită de o reducere a diversităţii funcţionale şi a capacităţii de integrare în reţelele cerebrale similare, care pot reprezenta un marker neurobiologic sau o „amprentă cerebrală” pentru conştienţă, explică profesorul Adrian Owen.
„Încă suntem la început, dar aceste rezultate încep să dezvăluie modul în care creierul nostru generează experienţa noastră conştientă a lumii şi ce nu merge bine când conştienţa eşuează”, a adăugat Owen.
Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.
Citeşte şi:
A fost identificată regiunea în care s-ar putea afla conştiinţa
Există trei tipuri de conştiinţă, iar computerele au reuşit să dobândească una dintre ele