Câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2019 sunt James Peebles, Michel Mayor şi Didier Queloz

Academia de Ştiinţe din Suedia a decis să ofere Premiul Nobel pentru Fizică 2019 pentru „contribuţii în înţelegerea evoluţiei Universului şi a locului Pământului în cosmos”.

• De ce nu este bine să-ți faci patul imediat după ce te-ai trezit dimineața?
• Dilema creatinei: Ar putea ajuta și creierul, nu doar mușchii?

Născut în 1935 în Winnipeg (Canada), savantul James Peebles este profesor, din 1962, la Universitatea Princeton din SUA. Este considerat cel mai mare specialist în cosmologie teoretică din ultimele decenii. Teoriile lui au pus bazele înţelegerii contemporane a Universului. Modelul Big Bang descrie Universul de la primele sale momente, acum circa 14 miliarde de ani, când era extrem de dens şi de fierbinte. De atunci, Universul s-a extins, devenind mai mare şi mai rece. Abia după 400.000 de ani de la Big Bang, Universul a devenit mai transparent şi razele de lumină au putut traversa prin spaţiu. Chiar şi astăzi, această radiaţie străveche este în jurul nostru, fiind codificată în interior, şi multe dintre secretele Universului sunt ascunse. Folosind calcule şi instrumentele sale teoretice, James Peebles a fost capabil să interpreteze aceste urme de la începutul Universului şi să descopere noi procese fizice.

Rezultatele au arătat un Univers din al cărui conţinut se cunoaşte doar 5%, reprezentând stele, planete şi noi. Restul de 95% este materie întunecată necunoscută şi energie întunecată. Acesta este un mister şi o provocare pentru fizica modernă, se arată în comunicatul de presă postat pe site-ul oficial al Nobel. 

Ceilalţi doi câştigători ai Premiului Nobel pentru Fizică 2019 sunt astrofizicienii elveţieni Michel Mayor (în vârstă de 77 de ani) şi Didier Queloz (în vârstă de 53 de ani), ambii profesori la Universitatea din Geneva. Didier Queloz mai este profesor şi la Universitatea din Cambridge.

În octombrie 1995, cei doi au descoperit prima planetă din afara sistemului nostru solar, o exoplanetă care orbitează o stea similară Soarelui. Aceasta a primit numele 51 Pegasi b, fiind o „minge gazoasă” comparabilă cu Jupiter, planeta gazoasă gigant din sistemul nostru.

Această descoperire a reprezentat o revoluţie în astronomie şi de atunci au fost descoperite peste 4.000 de exoplanete în Calea Lactee.

Sezonul premiilor Nobel 2019 a debutat luni (7 octombrie) cu anunţarea laureaţilor pentru medicină. În acest an, Nobelul pentru Medicină a fost câştigat de William G. Kaelin Jr., Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza „pentru descoperirile lor despre cum celulele percep şi se adaptează la disponibilitatea oxigenului din mediu”.

Precum laureaţii la celelalte categorii, câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică din 2019 vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproape 830.000 de euro). Această sumă poate fi împărţită între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie. În acest an, jumătate din premiu va fi primit de către James Peebles, iar cealaltă jumătate de către Michel Mayor şi Didier Queloz.

Medalia din aur a laureaţilor Nobel pentru Fizică reprezintă Natura, în forma unei zeiţe, asemănătoare cu Isis, care iese dintre nori şi are în mâini cornul abundenţei, iar vălul care îi acoperă faţa austeră este susţinut de Geniul Ştiinţei.

„Inventas vitam juvat excoluisse per artes (Invenţiile îmbogăţesc viaţa, pe care arta o înfrumuseţează)” este citatul din Vergilius Aeneid, inscripţionat pe toate medaliile laureaţilor pentru Fizică. În josul medaliei este gravat numele laureatului. 

Premiile Nobel şi medaliile vor fi acordate în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.

Fizica, prima menţionată de Nobel în testamentul său

Fizica a fost primul domeniu de acordare a premiilor menţionat în testamentul lui Alfred Nobel, prin care savantul şi omul de afaceri suedez hotăra ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii”.

În 2018, câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică au fost Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii optice”. Vezi aici mai multe detalii.

În 2017, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat savanţilor Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne „pentru contribuţii decisive la detectorul LIGO şi pentru observaţiile undelor gravitaţionale”.

Laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică din 2016 au fost David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz, premiul fiind acordat pentru „descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi fazele topografice ale materiei”. Aceştia au studiat fazele neobişnuite şi stările materiei, precum superfluidele, superconductorii şi straturile magnetice, iar cu ajutorul muncii lor oamenii de ştiinţă pot explora fazele neobişnuite ale materiei.

Primul Nobel pentru Fizică a fost acordat în 1901, anul în care a început decernarea acestor prestigioase premii (cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia), iar câştigătorul a fost Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X.

Din 1901, premiul pentru Fizică a fost acordat de 112 ori şi au fost 210 de laureaţi până în 2018, între care doar trei femei: Marie Curie (în 1903) , Maria Goeppert-Mayer (în 1963) şi Donna Strickland (în 2018). John Bardeen a primit Nobelul pentru Fizică de două ori, în 1956 şi 1972. De 50 de ori premiul a fost acordat unui singur laureat. 

Cel mai tânăr dintre laureaţii Premiilor Nobel pentru Fizică a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când l-a primit, împreună cu tatăl său, în 1915. Cel mai vârstnic laureat  este Raymond David Jr. (avea 88 de ani când a primit Nobelul pentru Fizică, în 2002).

Sezonul Nobel 2019 va continua miercuri (9 octombrie) cu premiul pentru Chimie, iar joi (10 octombrie) vor fi decernate Premiile Nobel pentru literatură pe 2018 şi 2019 deoarece Academia Suedeză a decis să nu acorde prestigiosul trofeu anul trecut, pe fondul scandalului sexual care a afectat instituţia.

Vineri (11 octombrie) va fi anunţat Nobelul pentru Pace. Sezonul premiilor Nobel 2019 se va încheia luni, 14 octombrie, cu decernarea celui pentru Economie.