Laureaţii Nobel din acest an, William G. Kaelin Jr, Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza, au dezvăluit mecanismele unuia dintre cele mai importante procese de adaptare ale vieţii. Ei au stabilit baza pentru înţelegerea modului în care nivelurile de oxigen afectează metabolismul celular şi funcţia fiziologică. Descoperirile lor au deschis, totodată, calea către strategii promiţătoare de combatere a anemiei, a cancerului şi a multor alte boli.
Născut în 1957, la New York, William G. Kaelin Jr. este profesor la Harvard Medical School din 2002. Are propriul său laborator de cercetare la Dana-Farber Cancer Institute şi lucrează la Howard Hughes Medical Institute din 1998.
Sir Peter J. Ratcliffe s-a născut în 1954, în Lancashire, Marea Britanie. A studiat medicina în Gonville şi la Colegiul Caius de la Universitatea Cambridge şi s-a specializat în nefrologie la Oxford. Este director al departamentului de cercetare clinică la Francis Crick Institute (Londra), al Target Discovery Institute (din Oxford) şi membru al Ludwig Institute for Cancer Research.
Gregg L. Semenza s-a născut în 1956 la New York. A studiat biologie la Universitatea Harvard. În 1984, şi-a obţinut doctoratul din partea Şcolii de Medicină a Universităţii din Pennsylvania. S-a specializat în pediatrie la Universitatea Duke şi la Universitatea Johns Hopkins. Este profesor la Johns Hopkins University din 1999, iar din 2003 conduce Programul de cercetare vasculară de la Johns Hopkins Institute for Cell Engineering.
În 2018, laureaţii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină au fost James P. Allison (profesor la University of Texas MD Anderson Cancer Center) şi Tasuku Honjo (profesor la Universitatea Kyoto) pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar.
Cu un an mai înainte, Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat pentru descoperirile făcute de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian.
În 2016, laureat al acestui prestigios premiu a fost japonezul Yoshinori Ohsumi, pentru descoperirea mecanismului autofagiei, iar în 2015 Premiul Nobel pentru Medicină a fost caştigat de William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.
Acordat pentru prima dată în 1901, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost conferit de 109 ori, până în 2018, către 218 laureaţi. În anii 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 şi 1942 acest prestigios premiu nu a fost acordat.
Statutul Fundaţiei Nobel prevede că acest premiu nu este acordat în anul în care nici una dintre lucrările nominalizate şi luate în considerare nu este de natură să aducă beneficii umanităţii. Totodată, numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.
Cel mai tânăr laureat de până acum a fost medicul canadian Frederick G. Banting considerat, împreună cu fiziologul american Charles Best, ca descoperitor al insulinei şi care avea 32 de ani când a primit Nobelul pentru Medicină, în anul 1923.
Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru Medicină a fost Peyton Rous, care avea 87 de ani, în 1996, când a fost distins pentru descoperirile făcute în domeniul oncovirusurilor.
Laureatul va primi o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproape 830.000 de euro), care vor fi acordate în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896. Premiul în bani va fi împărţit între cei trei laureaţi din acest an: William G. Kaelin Jr, Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
Sezonul Nobel 2019 va continua marţi (8 octombrie), cu premiul Nobel pentru Fizică, iar miercuri (9 octombrie) va fi decernat premiul Nobel pentru Chimie. Joi (10 octombrie) vor fi decernate Premiile Nobel pentru literatură pe 2018 şi 2019 deoarece Academia Suedeză a decis să nu acorde prestigiosul trofeu anul trecut, pe fondul scandalului sexual care a afectat instituţia.
Vineri (11 octombrie) va fi anunţat Nobelul pentru Pace. Sezonul premiilor Nobel 2019 se va încheia luni, 14 octombrie, cu decernarea celui pentru Economie.