Cercetătorii au descoperit noi zone din creier pe care le folosim atunci când citim

În viaţa de zi cu zi, citirea unui text, precum articolul acesta, reprezintă o activitate banală pe care după ani de experienţă am ajuns să o realizăm automat şi cu un nivel minim de conştientizare în anumite cazuri. Experţii în ştiinţe cognitive ştiu însă că ceea ce poate părea un act banal reprezintă, în realitate, rezultatul interacţiunilor dintre mai multe porţiuni ale creierului.

Cercetătorii de la Institutul Max Planck  pentru Psiholingvistică din Germania şi cei de la Institutul Donders al Universităţii Radbound, din Olanda, au descoperit în cadrul unui studiu recent o serie de conexiuni necunscute anterior, care sunt folosite atunci când citim, notează Medicalxpress.

• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor
• S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu

Care este mecanismul din spatele modului în care limbajul este procesat de către creier? Experţii explică faptul că, atunci când citim, interacţiunile dintre diferite zone ale creierului sunt extrem de dinamice. Mai exact există două mari tipuri de interacţiuni, unele de nivel scăzut care ne permit să identificăm literele şi alte caractere şi interacţiunile superioare care ne permit să recunoaştem cuvintele pe care literele le formează şi sensul general atribuit acestor cuvinte.

Observaţiile realizate de-a lungul timpului de către oamenii de ştiinţă au arătat că straturile adânci ale creierelor sunt responsabile pentru identificarea caracterelor, în timp ce straturile mijlocii şi superioare sunt cele care ne ajută să oferim un anumit sens caracterelor pe care le vedem.

Din păcate pentru oamenii de ştiinţă, aceste straturi tind să fie extrem de apropiate şi, ca urmare, greu de identificat. De aceea, oamenii de ştiinţă au scanat creierele participanţilor în cadrul acestui studiu în timp ce citeau cuvinte reale, informaţiile astfel culese fiind comparate cu cele oferite de scanarile făcute în timp ce participanţii citeau pseudocuvinte, grupuri de litere care pot fi citite, dar care nu au un sens anume şi cu scanările creierelor în timp ce particpanţii încercau să citească grupuri de litere care nu puteau fi citite.

Oamenii de ştiinţă au putut izola astfel, în premieră, care este zona din creier dedicată citirii şi înţelegerii unui text. De asemenea, aceştia au identificat o activare mai puternică a straturilor profunde ale acestei zone atunci când subiecţii au fost rugaţi să citească pseudocuvintele.

„Pentru prima dată, am stabilit profiluri de activare diferite la diferite straturi din cortex şi ne-am dat seama cum aceste modele sunt legate de influenţa de sus în jos în procesarea corticală. Aceasta are consecinţe de anvergură pentru neuroimagistica cognitivă, extinzând cunoştinţele noastre despre reţelele din creierul uman”, a explicat Peter Hagoort, directorul Institutului Max Planck pentru Psiholingvistică .

Citeşte şi: