Home » Știință » Diversitatea lingvistică ambientală poate avea efecte asemănătoare cu cele ale multilingvismului?

Diversitatea lingvistică ambientală poate avea efecte asemănătoare cu cele ale multilingvismului?

Diversitatea lingvistică ambientală poate avea efecte asemănătoare cu cele ale multilingvismului?
Publicat: 08.09.2019
Cunoaşterea uneia sau a mai multor limbi străine poate avea efecte pozitive asupra creierului, sporind funcţiile cognitive ale unei persoane şi chiar ducând la întârziere cu aproape cinci ani a cazurilor de demenţă.

O mulţime de studii au concluzionat că acele persoane care vorbesc una sau mai multe limbi străine prezintă o îmbunătăţire a capacităţilor cognitive şi chiar o împiedicare cu patru-cinci ani a dezvoltării diferitelor forme de demenţă, notează Futurity.

Un nou studiu, derulat de către Judith Kroll, de la Universitatea California şi Kinsey Bice de la Universitatea Washington, încearcă să afle dacă persoanele care vorbesc o singură limbă, dar care trăiesc într-un mediu cu o mare diversitate lingvistică, se bucură de aceleaşi „avantaje”  precum personele care vorbesc mai multe limbi.

Folosind un eşantion format din 21 de femei şi 13 bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani şi care erau vorbitori nativi de engleză şi care proveneau din California şi Pennsylvania, cercetătorii au încercat să vadă în ce fel îi poate afecta diversitatea lingivistică. Astfel, subiecţii au trecut printr-o serie de lecţii de vocabular finlandez, precum şi o serie de testări a capacităţilor cognitive în timp ce purtau dispozitve de măsurare a activităţii cerebrale.

Finlandeza a fost aleasă din cauza unui fenomen lingvistic numit „armonia vocalelor” şi implică tendinţa vorbitorilor de a uniformiza vocalele dintr-un cuvânt. Subiecţilor le-au fost citite 60 de cuvinte în finlandeză şi 45 de non-cuvinte care violau regula armoniei şi li s-a cerut să distingă care cuvinte sunt reale sau nu. Scopul acestei cerinţe a fost de a determina dacă participanţii la studiu sunt capabili să generalize regulile de pronunţie a limbii.

În medie, oamenii de ştiinţă au aflat că subiecţii din cele două state nu au fost capabili să distingă cuvintele de non-cuvinte. Totuşi, scanările creierului au arătat că subiecţii din California prezentau o disparitate între comportament şi activitatea cerebrală. Explicaţia dată de cercetători este că în cazul comunităţilor diverse din punct de vedere lingvistic, persoanele care vorbesc o singură limbă aud o mulţime de limbi străine şi creierele lor încearcă, în mod inconştient, să înţeleagă ceea ce se vorbeşte.

Citeşte şi:

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase