ExoMars ”Rosalind Franklin”, primul rover european care va ajunge pe Marte, a plecat din fabrică pentru a începe testele necesare înainte de lansare

Roverul ExoMars „Rosalind Franklin” va fi primul vehicul european de explorare spaţială şi a fost asamblat de Airbus, în Stevenage, la nord de Londra.

Asamblarea s-a făcut în ultimele 18 luni, însă construcţia a avut la bază mai mult de un deceniu de activităţi de proiectare şi reproiectare pentru a pregăti roverul ExoMars pentru zborul său către Marte.

• Cât de multe proteine trebuie, de fapt, să consumăm?
• Cititul reduce riscul de demență, iar televizorul îl crește, arată un nou studiu

Echipele Airbus au construit rover-ul în conformitate cu cerinţele stricte de curăţenie, pe baza standardelor camerei curate pentru o misiune spaţială tipică.

Acesta va căuta pe planeta Marte semne de viaţă prezente sau trecute, fiind echipat pentru foraj la 2 metri adâncime pentru a preleva mostre din locuri protejate de radiaţiile foarte puternice.

Roverul, în fabrica din Marea Britanie / Credit foto Max Alexander, Airbus

ExoMars „Rosalind Franklin” este dotat cu nouă instrumente care îi vor ajuta pe cercetători să exploreze „pas cu pas” planeta Marte, pornind de la imagini panoramice, trecând apoi progresiv la studii micronice şi terminând cu identificarea moleculară a compuşilor organici. Roverul este echipat cu un sistem de navigaţie autonom, care îi va permite să se deplaseze între zonele de interes mult mai rapid decât în cazul în care ar fi mutat dintr-un loc în altul controlat, de pe Pământ.

Înainte de plecarea din fabrică, a fost amplasat într-un container special, în Stevenage, pentru a fi protejat în timpul călătoriei spre Toulouse unde, înainte de lansare, va fi supus unor teste. Dacă totul va merge conform planului, testele vor dura circa patru luni. Lansarea lui spre Planeta Roşie este programată pentru iulie 2020. 

„Rosalind Franklin” va fi primul rover european pe Marte, fiind elementul central al misiunii ExoMars, începute în 2016 (când TGO- Trace Gas Orbiter – a ajuns cu succes pe orbita lui Marte, iar landerul Schiaparelli a eşuat în amartizare), ca un proiect comun de explorare robotică între ESA şi Roscosmos (agenţia spaţială rusească).

Rover-ul este numit pentru Rosalind Franklin, o chimistă britanică şi cristalograf de raze X, a cărei muncă a contribuit la descoperirea structurii de dublu-helix a ADN-ului.

Roverul cu energie solară cântăreşte circa 300 de kilograme, fiind mai mic decât Curiosity al NASA, care explorează în prezent Marte, dar mai mare decât Spirit şi Opportunity, care au amartizat pe Planeta Roşie în 2004.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Marte ar avea suficient oxigen pentru viaţă