Creşterea populaţiei în următoarele decenii vine la pachet cu provocări uriaşe

În următorii 80 de ani, populaţia planetei va ajunge la 11 miliarde de indivizi, asta va creşte şi va crea probleme şi mai mari în ceea ce priveşte producerea şi distribuirea hranei şi asupra sănătăţii publice.

Un studiu recent al unei echipe de la Universitatea Notre Dame a studiat problematica creşterii populaţiei şi a ajuns la concluzia că creşterea necesarului de hrană poate conduce într-un final la riscuri „formidabile din punct de vedere ecologic şi al sănătăţii publice”, notează Science Daily.

Articolul echipei de la Notre Dame explică că cea mai mare creştere a populaţiei va avea loc în statele definite ca fiind „în curs de dezvoltare”, unde accesul la servicii de sănătate cât şi controlul autorităţilor asupra evoluţiei şi răspândirii maladiilor este restrâns. În prezent, unele studii au concluzionat că  aproximativ 75% din decesele care au loc în statele în curs de dezvoltare din regiunile tropicale sunt legate de răspândirea maladiilor infecţioase. 

Creşterea necesarului de hrană conduce spre situaţia în care este nevoie de extinderea suprafeţelor agricole , dar şi de creşterea producţiei pe suprafeţele deja existente. Adesea, această creştere a producţiei creează condiţiile propice pentru ca unii paraziţi sau agenţi patogeni să se dezvolte şi să acopere un areal mult mai mare.

În aceste condiţii, în care potenţiali agenţi patogeni periculoşi se pot dezvolta alături de hrana pe care o consumăm, extinderea reţelelor de distribuţie a hranei la nivel global creşte considerabil riscul izbucnirii a noi epidemii, care pot izbucni în zonele în care accesul la servicii de sănătate este foarte limitat. Din aceste zone, există riscul ca epidemiile să se extindă, în cele mai negre scenarii, la nivel global.

Pentru a evita o astfel de situaţie în care producerea hranei să cauzeze răspândirea unor epidemii, cercetătorii propun mai multe soluţii: creşterea diversităţii genetice a plantelor şi animalelor pe care le consumăm, pentru a evita riscurile de apariţie a epidemiilor presupuse de monoculturi sau de către animalele care stau în spaţii foarte mici. De asemenea, autorii propun şi o creşterea a accesului la o igienă corespunzătoare care să reducă infectarea şi folosirea anibioticelor. În aceste condiţii, s-ar putea încetini adaptarea microbilor la antibiotice.

Citeşte şi: