Cercetătorii au identificat soluţia pentru experimentul pisicii lui Schrödinger

O echipă de cercetători este de părere că a identificat o soluţie prin care să poată realiza predicţii cu privire la comportamentul particulelor cuantice. Într-o exprimare pe înţelesul publicului larg, ei au reşit să ofere o soluţie pentru experimentul cunoscut drept pisica lui Schrödinger.

Pisica lui Schrödinger este unul dintre cele mai cunoscute experimente din ştiinţă şi este folosit pentru a explica starea de incertitudine a particulelor cuantice.

• Este posibil ca viața de pe Venus să ajungă acolo de pe Pământ?
• Ce este tulburarea de depersonalizare? Medicii încă încearcă să deslușească misterul

 Experimentul imaginat de către Erwin Schrödinger pleacă de la premisa că dacă am pune într-o cutie o pisică alături de o sursă de radiaţii, o fiolă cu otravă şi un contor Geiger care să spargă fiola atunci când detectează degradarea atomilor, nu am putea şti cu exactitate ce se întâmplă cu pisica, ea fiind în acelaşi timp vie şi moartă. 

Doar printr-o măsurătoare, în cazul acesta deschiderea cutiei, se poate şti cu exactitate starea pisicii. Această stare de incertitudine este numită de către experţii în fizica cuantică „superpoziţie”.

În experimentul lor, cercetătorii de la Universitatea Yale au creat un experiment în care au folosit atomi artificiali, qubiţi, care, de asemenea, sunt şi unităţi de informaţie cuantică, notează Science Alert.

„Am vrut să aflăm dacă este posibil să ştim cu un oarecare avans diferitele modifcări ale stării unor particule”, explică Zlatko Minev, de la Universitatea Yale.

Experimentul a folosit un qubit care a fost iradiat cu ajutorul a trei generatoare de microunde, care produceau fotoni. Cercetătorii au aflat că atunci când qubitul testat era pe cale să îşi schimbe starea se producea o dispariţie bruscă a fotonilor din jurul acestuia. 

În prezent, deşi au observat indiciile care arată schimbarea stării unei particule, oamenii de ştiinţă nu pot determina momentul când aceasta poate avea loc. Salturile între diferitele stări ale unui atom pot fi comparate cu erupţia unui vulcan. Sunt complet impredictibile pe termen lung”, explică prof. Minev.

Citeşte şi: