Un superconductor este un material care permite electricităţii să treacă prin acesta fără a întâmpina rezistenţă.
O echipă de cercetători a descoperit un material
superconductor care îşi păstrează propietăţile la temperaturi nemaiîntâlnite până acum, făcând paşi importanţi în perfecţionarea tehnologiei de transportare a electricităţii, notează
Live Science.
Până de curând, materialele superconductoare reprezentau mai mult o curiozitate decât o perspectivă solidă în îmbunătăţirea tehnologiei reţelelor electrice sau a
supercomputerelor. De ce? Datorită modului în care, până acum, oamenii de ştiinţă reuşeau să producă acest tip de materiale. Astfel, pentru ca un material să devină superconductor, acesta trebuie să fie adus la o temperatură apropiată de zero absolut.
La temperaturi foarte joase, electronii nu mai întâmpină rezistenţă din partea materialelor, dar, din păcate, din cauza problemelor obţinerii unor temperaturi apropiate de zero absolut, superconductorilor nu li s-a putut găsi o aplicaţie practică.
Într-un studiu recent, un grup de cercetători a făcut o descoperire remarcabilă, care poate creşte potenţialul de utilizare al superconductorilor în viaţa de zi cu zi. Astfel, ei au încercat să creeze un material care este superconductor la doar -23 de grade Celsius. Aceasta fiind una dintre cele mai ridicate temperaturi obseervate la care pot funcţiona materialele ca superconductori.
În cercetarea lor, oamenii de ştiinţă au analizat proprietăţile şi comportamentul unei clase de compuşi numiţi hidruri, care, conform calculelor şi modelelor, au, în mod teoretic, capacitatea de a funcţiona ca superconductori la temperaturi înalte. Raportat la zero absolut, -23 de grade Celsius reprezintă o temperatură înaltă. Iar pentru a obţine acest tip de materiale, fizicienii au folosit un dispozitiv numit „nicovală de diamant”, care, cu ajutorul a două diamante, permite comprimarea materialelelor la presiuni foarte mari.
Fizicienii au plasat între cele două diamante cantităţi minuscule de
lantan, un metal din grupa lantanidelor, şi hidrogen, care sub presiune masivă au format hidrură de lantan.
După analiza compusului format în condiţii de presiune masivă cu ajutorul razelor X, cercetătorii au descoperit că la -23 de grade Celsius acesta prezintă propietăţi de superconductor. „Din punct de vedere ştiinţific, aceste rezultate sugerează că facem tranziţia de la o perioadă în care descoperirea superconductorilor se făcea pe baza regulilor empirice, intuiţiei sau chiar a norocului, la o perioadă în care operăm cu predicţii teoretice solide”, explică James Hamlin, conferenţiar universitar al catedrei de fizică a Universităţii din Florida.
Cercetătorii care au lucrat la acest studiu plănuiesc să îşi continue cercetarea. O direcţie pe care vor să o abordeze este legată de modificare condiţiilor la care au creat compusul superconductor. Astfel, ei vor să scadă presiunea aplicată asupra acestuia, în timp ce vor creşte temperatura.
Citeşte şi: