Studiu Oxford: Reţelele de socializare online nu afectează semnificativ fericirea copiilor

Specialiştii afirmă că timpul petrecut pe aceste platforme online are un efect negativ mic asupra nivelului de satisfacţie privind viaţa al băieţilor şi al fetelor, acestea fiind şi singurele persoane care au redus folosirea lor în urma unei percepţii de deconectare, potrivit Mediafax.

Deşi autorii studiului au descoperit că efectele orelor petrecute pe platformele de socializare online sunt mai mari în cazul fetelor decât al băieţilor, la nivel general, acestea rămân extrem de mici.

„99,75% din nivelul de satisfacţie privind viaţa al unui tânăr pe parcursul unui an nu are nicio legătură cu folosirea mai frecventă sau mai redusă a reţelelor de socializare online”, afirmă profesorul Andy Przybylski, coautor al cercetării. Acesta spune că studiul reprezintă o nouă dovadă că timpul petrecut în mediul online nu trebuie luat în considerare când este vorba despre starea psihică a copiilor.

Przybylski spune că, în schimb, ar trebui ca oamenii să îşi pună alte întrebări, mai nuanţate, în legătură cu activitatea tinerilor.

„Este posibil să fie alte aspecte, mai specifice, ale reţelelor de socializare online care sunt dăunătoare pentru copii. Sau să existe anumiţi tineri mai mult sau mai puţin vulnerabili din cauza unor factori de fundal”, spune cercetătorul.

Discuţii despre experienţele din online

Autorii afirmă că părinţii nu ar mai trebui să se concentreze pe timpul petrecut de minori pe platfome precum Facebook şi Snapchat. Ei ar trebui, în schimb, să discute cu copiii despre experienţele lor din mediul online.

„Lucrurile o pot lua pe o cale greşită atât în planul offline, cât şi în cel online şi este foarte important să menţinem deschisă comunicarea”, declară Amy Orben, autoarea principală a studiului şi profesor la Universitatea Oxford.

Impactul pe care îl pot avea reţelele de socializare online a fost subiectul multor dezbateri. Unele cercetări susţin că acestea joacă un rol negativ asupra sănătăţii mintale a copiilor. Altele au stabilit că ele au efecte pozitive, ajutându-i pe tineri să înteracţioneze cu alţi oameni şi să găsească susţinere.

Grupul din spatele acestei cercetări recente declară că numeroase studii anterioare s-au concentrat doar pe a descoperi dacă minorii care au fost mai activi în acel mediu aveau o părere mai proastă despre viaţă la momentul dat. Practic, autorii acestora au comparat informaţii provenite de la copii diferiţi, fără să încerce să afle dacă reţelele erau responsabile pentru emoţiile negative sau viceversa.

În concluzie, afirmă echipa, întrebările legate de asocierea dintre creşterea timpului petrecut pe platformele online şi opinia viitoare a unui tânăr asupra vieţii rămâneau fără răspuns.

Pentru noul studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, autorii au analizat informaţiile colectate în Marea Britanie prin intermediul unei cercetări anterioare, desfăşurată între 2009 şi 2016, care a avut peste 12.500 de subiecţi, cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani.

Cercetătorii au efectuat peste 2.000 de analize diferite, abordând descoperirile în feluri variate, pentru a vedea impactul concentrării asupra unei game mari de factori, printre care se numără şi aspecte ale vieţii de acasă a copiilor. Rezultatele au arătat că, pentru o mare proporţie dintre studii, nu a existat nicio legătură semnificativă între satisfacţia privind viaţa şi timpul petrecut pe reţelele de socializare online. Aspectele au fost confirmate indiferent că descoperirile au comparat copii diferiţi sau s-au concentrat pe efectele în timp asupra unor cazuri individuale.

Echipa de studiu afirmă că acest aspect este important, deoarece un set de informaţii poate oferi concluzii diferite în funcţie de modul de analiză.

Diferenţele dintre băieţi şi fete

Când cercetătorii au făcut o medie a tuturor observaţiilor, ei au descoperit că posibilitatea ca minorii să afirme că nu erau mulţumiţi de viaţa lor era doar cu puţin mai mare în cazul celor care petreceau mai mult timp pe internet.

Efecte chiar mai reduse au fost observate când aceştia s-au concentrat asupra impactului creşterii folosirii reţelelor de socializare online asupra satisfacţiei de viaţă şi viceversa.

„Modificările în activitatea online a unui adolescent pot explica doar 0,25% din transformările viziunii lor asupra vieţii după un an”, afirmă Orben. „În mod invers, variaţiile în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie privind viaţa pot răspunde doar pentru 0,004% din modificările în ceea ce priveşte folosirea mediului online după un an, ceea ce reprezintă tot un efect redus”, a adăugat aceasta.

Pentru a examina diferenţele dintre băieţi şi fete, echipa de cercetători s-a concentrat pe analizele pe care le-a considerat ca fiind cele mai puternice.

Rezultatele au arătat că efectele creşterii folosirii reţelelor de socializare online erau mai extinse în cazul fetelor decât în cel al băieţilor. Acestea nu reduceau cu puţin numai satisfacţia asupra vieţii, ci şi gradul de mulţumire în legătură cu prietenii, familia, viaţa la şcoală şi activitatea din cadrul acesteia. Nu a existat însă o influenţă asupra percepţiei aspectului fizic.

Nemulţumirea privind anumite aspecte ale vieţii a dus la o reducere a folosirii reţelelor de socializare online doar în cazul fetelor. Echipa afirmă, însă, că rezultatele nu au fost semnificative şi a menţionat că acest grup îşi prezintă mai bine propriile sentimente.

Cu toate acestea, cercetarea are limite. Printre acestea se numără faptul că este bazată doar pe timpul pe care participanţii au raportat că l-au petrecut în mediul online. Grupul de cercetători a mai declarat că nu a putut examina ce făceau copiii în mod exact sau ce platforme foloseau.

Profesorul Liz Twigg, de la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, care conduce în prezent o cercetare la scară largă asupra impactului pe care îl au reţelele de socializare online asupra copiilor, a primit descoperirile cu braţele deschise. „Aşa cum recunosc şi autorii, niciun studiu cu privire la acest aspect nu oferă dovezi definitive, dar acesta prezintă semne convingătoare”, afirmă profesorul. „În termeni populari, folosirea platformelor online poate să nu fie sursa de daune pentru sănătatea mintală a copiilor la care ne gândim adesea”, a mai spus aceasta.