Astronomii au identificat steaua neutronică care a aruncat în spaţiu o parte a aurului din Sistemul nostru Solar

Într-un studiu publicat în numărul din mai al revistei Nature, Imre Bartos, astrofizician al Universităţii din Florida, şi Szabolca Marka, de la Universitatea Columbia din New York, au anunţat că au descoperit că o coliziune dintre cele două  stele neotronice, aflate la 1.000 de ani lumină, care a avut loc cu 100 de milioane de ani înainte ca sistemul nostru solar să se formeze, a degajat în spaţiul din vecinătatea cosmică mare parte din elementele care erau mai grele decât fierul, acesta având 26 de protoni, conform Live Science. În urma acestei supernove au ajuns în sistemul nostru solar 70% din atomii de curiu şi 40% din atomii de plutoniu, precum şi milioane de metale preţioase, precum aur sau platină. 

Imre Bartos explică pentru a înţelege modul în care circulă aceste elemente prin Univers că, atunci când purtăm bijuterii din aur sau plantină, de fapt putăm urme ale supernovelor în care s-au format şi au degajat în spaţiu aceste elemente.

• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

De la o stea la bijuterii

Dacă e să ne gândim la cele două, la prima vedere este greu să identificăm o legătură directă între ele. De fapt, oamenii de ştiinţă ne spun că există o legătură. Astfel, pentru a avea metalele preţioase din care sunt realizate unele bijuterii este nevoie de o supernovă şi milioane de ani. 

Elementele chimice grele precum plutoniul, aurul, platina sau alte elemente chimice grele se formează în timpul unui fenomen numit captură neutronică rapidă. În timpul acestui fenomen, nucleele diferiţilor atomi „fură” neutroni liberi înainte să intre în starea de descomponere radioctivă. Pentru ca acest fenomen să aibă loc, trebuie să se întâmple două dintre cele mai extreme fenomene cosmice: explozia unei supernove sau coliziunea unor stele neutronice.

Lucrarea celor doi cercetători arată că mare marte din elementele grele din sistemul nostru solar sunt rezultatul stelelor neutronice. Pentru a ajunge la această concluzie, Imre Bartos şi Szabolcs au analizat izotopii descoperiţi într-un meteorit şi i-au comparat cu o serie de simulări ale evoluţiei Universului în diferite perioade din timp. „Meteoritul conţine izotopi radiocativi produşi de coliziunea stelelor neutronice”, a declarat Imre Bartos.

Coliziunea şi contopirea a două stele neutronice se dovedeşte a fi un eveniment destul de rar în galaxia noastră, Calea Lactee, acestea având loc odată la câteva milioane de ani. Pe de altă parte, exploziile de supernove au loc mult mai des, conform unui studiu al agenţiei spaţiale europene (ESA), acestea au loc la aproximativ 50 de ani. Plecând de la această statistică, cei doi astrofizicieni au dedus că rata de producere a supernovelor este mult prea mare pentru a explica pentru cantitatea de elemente grele care se află în sistemul nostru solar. De aceea, explică ei, o singură coliziune a două stele neutronice reuşeşte să explice mult mai bine proporţia metalelor grele.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Astronomii au observat proprietăţi ale unei stele neutronice care până acum au fost trecute cu vederea

Cea mai mare presiune din Univers a fost detectată în interiorul protonilor

Astronomii au detectat accidental o supernovă rară ce are o vârstă apropiată de cea a Big Bang-ului

Caz unic în astronomie care i-a contrariat pe cercetători: o stea a explodat, a supravieţuit, apoi a explodat din nou după 60 de ani