Bacilul Cereus, una dintre cele mai comune cauze ale toxiinfecţiilor alimentare
Într-un studiu publicat în revista Frontiers in Microbiology, bacilul Cereus este desemnat ca fiind cauza principală a toxiinfecţiilor alimentare, o cifră exactă în ceea ce priveşte numărul real de cazuri provocate nu poate fi determinată deoarece mare parte dintre simptomele pe care bacilul le cauzează pot fi ameliorate prin odihnă şi hidratare, notează Live Science.
Philip Tierno, microbiolog şi profesor al Universităţii din New York, afirmă că orezul care petrece o perioadă mai mare de două ore la temperatura camerei oferă mediul ideal pentru dezvoltarea acestui bacil. Se ajunge în această situaţie deoarece răcirea orezului fiert asigură obţinerea unor proprietăţi fizice necesare în vederea gătirii, dar nu permite eliminarea toxinelor eliminate de către bacterie.
Simptomele bacteriei
Bacilul Cereus produce două tipuri de toxine, fiecare dând naştere unor simptome distincte. Primul tip de toxine este eliminat în intestinul subţire, cazuând diaree, crampe, stare de greaţă, dar, rareori, produce starea de vomă. Simptomele încep la 6- 15 ore de la ingerarea mâncării contaminate şi survin ca urmare a consumării unor alimente precum lapte, legume, diferite tipuri de carne sau peşte. După aproximativ o zi simptomele se diminuează.
Cel de al doilea tip de toxine asociate bacteriei este eliberat de către aceasta în mâncare înainte să fie consumată. Mâncărurile care conţin amidon sunt cele care sunt contaminate cel mai adesea. Această toxină cauzează greaţă şi stări de vomă într-un interval de 30 de minute până la 6 ore din momentul consumului. Simptomele asociate ingerării toxinei dispărând în decursul a 24 de ore.
Diagnosticul, tratamentul şi posibilele complicaţii
Oricine este susceptibil de contaminarea cu bacilul Cereus şi cu toxinele pe care acesta le produce. Iar pentru a determina dacă cineva se află în pericol din cazua bacteriei, medicii diagnostichează intoxicarea prin analizele de laborator asupra vomei sau fecalelor pacientului.
Odihna şi o hidratare corespunzătoare permit corpului să se recupereze în faţa toxiinfecţiei în decursul unei zile. Complicaţiile acestei infecţii pot să ajungă la meningită aseptică, cangrenă sau celulită infecţioasă (a nu se confunda cu stratul adipos al corpului). Important de ştiut este că aceste complicaţii pot apărea doar în cazul pacienţilor ale căror sisteme imunitare sunt deja compromise la momentul infectării.
Tratamentul unor astfel de complicaţii se concentrează pe tratarea simptomelor, fie prin administrarea de fluide contra deshidratării, fie prin administrarea de antibiotice care să lupte contra infecţiei.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Bacteriile din spaţiu se adaptează la condiţiile dure pentru a supravieţui
Premieră în ştiinţă: ADN-ul unui om care a murit în 1827 a fost creat fără rămăşiţele sale
O bacterie necunoscută pe Terra descoperită la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale