Prima navă privată a Israelului a ratat ajungerea pe Lună. S-a prăbuşit
Aselenizarea trebuia să aibă loc joi seara, în intervalul 22:05 – 22:25, însă modulul s-a prăbuşit pe suprafaţa Lunii în urma unor defecţiuni tehnice la motorul principal, iar conexiunea cu naveta s-a întrerupt. Vezi aici mai multe detalii despre eşecul primei misiuni a Israelului pe Lună.
Citeşte şi
Bereşeet (care înseamnă „geneză”, în ebraică), prima sondă israeliană către Lună, a fost lansată în spaţiu cu ajutorul unei rachete Falcon 9 a companiei spaţiale private americane SpaceX, deţinută de Elon Musk. Lansarea a fost efectuată în 21 februarie de la baza Cape Canaveral din Florida, potrivit Business Insider.
Citeşte şi
Săptămâna trecută, vehiculul a pătruns în orbita lunară, urmând ca în 11 aprilie să aselenizeze în Mare Serenitatis, în emisfera nordică a satelitului nostru natural. După intrarea în orbita lunară, Beresheet a realizat primele imagini cu partea nevăzută a Lunii. La începutul lunii martie a trimis primul selfie cu Pământul pe fundal, situat la 37.600 de kilometri distanţă.
Până în prezent, doar Rusia, SUA şi China au organizat misiuni pe Lună, aflată la o distanţă de 384.400 de kilometri de Pământ. Prăbuşirea sondei face ca Israelul să nu intre în acest grup select. Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a anunţat, însă, că în doi ani va fi organizată o nouă misiune pe Lună.
La bordul lui Bereşeet se afla un instrument de măsurare a câmpului magnetic al satelitului natural al Terrei, oamenii de ştiinţă de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Rehovot (Israel) sperând astfel să înţeleagă modul în care a apărut magnetismul rocilor de pe Lună şi cum s-a format satelitul nostru natural. Camerele şi transmiţătorii de pe sondă urmau să trimită în mod simultan imagini, clipuri video, precum şi informaţii către Terra, care au fost însă oprite din cauza defecţiunii.
Modulul mai avea la bord o capsulă a timpului care conţinea o Biblie, desene realizate de copii, cântece israeliene, memoriile unui supravieţuitor al Holocaustului, dicţionare în 27 de limbi şi un drapel israelian, toate în format digital, pe trei discuri.
Cea mai mică altitudine pe care o putea atinge robotul era de 211 de kilometri deasupra suprafeţei Lunii, iar cea mai mare era de 467 de kilometri.
Vehiculul a fost dezvoltat de compania nonprofit SpacelL şi Israeli Aerospace Industries, timp de opt ani, şi a costat 95 de milioane de dolari.
Misiunea era una privată, din donaţii, pornind de la concursul Google Lunar XPRIZE, care îşi propunea să recompenseze cu aproape 30 de milioane de dolari primul aparat privat care va reuşi să aselenizeze în 2018. Cum niciunul dintre participanţi nu s-a încadrat în termenul limită, echipa de la SpaceIL a continuat misiunea, care se ridică la un cost total de 100 de milioane de dolari, şi a cumpărat un loc la bordul unei navete SpaceX. O parte din banii necesari proiectului, respectiv 43 de milioane de dolari, au fost donaţi de miliardarul Morris Kahn, preşedinte al SpacelL.
Având circa 1,21 metri înălţime, un diametru de 1,82 de metri şi 585 de kilograme, Beresheet a fost considerată cea mai mică sondă proiectată până în prezent.