„Pe Terra, astfel de deformaţii ale rocilor nu apar de obicei la suprafaţă, apărând la mulţi kilometri în adâncime”, a precizat Richard Ernst, geolog la Carleton University din Canada.
Întrucât formaţiunile tesserae de pe Venus se află la suprafaţă, înseamnă că acestea au fost dezgropate prin înlăturarea rocilor de deasupra, scrie Space.
Se poate de asemenea şi ca rocile interne să fi ridicat aceste formaţiuni la suprafaţă. În ambele situaţii, eroziunea acestora ar fi jucat un rol semnificativ. Ernst şi-a prezentat studiul la Lunar and Planetary Sciences Conference din Woodlands, Texas.
Conform geologului, structurile s-au format într-o perioadă mai rece a lui Venus, când apa care curgea pe suprafaţă ar fi erodat formaţiunile şi ar fi expus structurile interne. În căutarea semnelor care să dovedească existenţa procesului, Ernst crede că ar fi posibilă confirmarea teoriei conform căreia planeta era cândva un loc mai ospitalier.
„Căutarea urmelor de eroziune în tesserae reprezintă un test cheie pentru schimbarea climatică semnificativă de pe Venus”, a menţionat savantul.
Căutarea este dificilă, întrucât, suprafaţa lui Venus este plină de vulcani şi de materie nouă eliberată de aceştia. Totuşi, odată găsite, acestea pot oferi cele mai bune dovezi ale existenţei trecute a unei lumi bogate în apă.
Următorul pas pentru identificarea semnelor de eroziune este o cartare mai detaliată a suprafeţei planetei vecine.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: