Stimularea electrică a creierului uman poate îmbunătăţi semnificativ memoria de termen scurt la vârstnici, astfel că persoanele de peste 60 de ani pot avea capacităţi de memorare echivalente cu cele ale tinerilor, arată un studiu realizat în Statele Unite, citat de Financial Times.
„Concluziile studiului ne arată că declinul asociat vârstei nu este iremediabil”, declară Robert Reinhart, directorul Laboratorului Neuroştiinţific Vizual-Cognitiv al Universităţii din Boston.
„Putem readuce memoria funcţională la parametri superiori, ca în tinereţe. Acest lucru este important, deoarece populaţia lumii îmbătrâneşte rapid şi oamenii vârstnici depun eforturi în multe tipuri de activităţi care sunt dependente de memorie”, explică specialistul.
Studiul, publicat în revista Nature Neuroscience, a comparat memoria de termen scurt a 42 de voluntari cu vârste cuprinse între 60 şi 75 de ani cu cea a unor persoane cu vârste de peste 20 de ani. Aşa cum era de aşteptat, participanţii cu vârste avansate aveau performanţe mai lente şi mai puţin precise la teste computerizate de memorare în care li se cerea să observe diferenţe între imagini prezentate la intervale de trei secunde, scrie Mediafax.
Savanţii au măsurat undele cerebrale – oscilaţii dintre regiunile cerebrale prefrontale şi temporale – prin electroencefalografie, iar ulterior au stimulat creierele cu impulsuri electrice prin intermediul unor electrozi aplicaţi pe cap. După ce au primit impulsuri electrice 25 de minute, la persoanele mai în vârstă s-au îmbunătăţit semnificativ viteza şi precizia memoriei, cu rezultate asemănătoare cu cele ale tinerilor. Îmbunătăţirea s-a menţinut aproape o oră după oprirea impulsurilor electrice. „În cadrul experimentului, am observat îmbunătăţiri care au durat 50 de minute, dar credem că efectele se pot menţine câteva ore”, a explicat dr. Robert Reinhart.
Chiar dacă şi alte studii au demonstrat îmbunătăţiri ale memoriei prin stimulare electrică şi magnetică, acesta este primul care a avut asemenea rezultate puternice şi sigure la nivel statistic. Chiar şi aşa, neurosavanţii care nu au participat la studiul desfăşurat la Boston au lansat apeluri la precauţie în interpretarea rezultatelor. „Este vorba de un studiu pentru verificarea unui concept, efectuat asupra unor voluntari normali din punct de vedere neurologic, în cadrul unui experiment de laborator, astfel că ar fi prematur să extrapolăm concluziile aplicându-le unor persoane care au probleme clinice semnificative de memorie. Vor trebuie făcute cercetări considerabile înainte de a concluziona că această metodă are aplicabilitate clinică”, precizează Dorothy Bishop, profesor de Neuropsihologie la Universitatea Oxford.
Totuşi, dr. Robert Reinhart este convins că sincronizarea activităţilor electrice în diverse zone cerebrale poate fi utilizată pentru tratarea unei game largi de probleme neurologice. „Cu cât este mai mare deficitul de memorie, cu atât este posibilă mai mult îmbunătăţirea situaţiei prin stimularea cerebrală. Dar este posibilă şi îmbunătăţirea capacităţilor persoanelor normale, inclusiv a tinerilor”, explică dr. Robert Reinhart.
Un domeniu în care ar putea fi aplicate aceste metode este tratarea persoanelor cu Alzheimer. Sara Imarisio, şeful unui proiect de cercetare al Fundaţiei „Alzheimer’s Research UK”, a declarat: „Cercetările încep să se axeze pe stimularea electrică a unor zone cerebrale în încercarea de îmbunătăţire a memoriei şi gândirii. Ceea ce este interesant la acest test este faptul că abordarea este non-invazivă, spre deosebire de studii anterioare, în care se analiza stimularea directă a creierului prin implanturi invazive”.