Prima misiune cu echipaj uman pe Marte, abia în 2033

„Vrem să reuşim să ajungem pe Marte în 2033″, a declarat şeful NASA în timpul unei audieri care a avut loc marţi în Congresul american.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

„Putem grăbi misiunea pe Marte, făcând acelaşi lucru cu cea de pe Lună. Luna este o platformă de testare”, a mai spus fostul parlamentar republican, propus ca şef al NASA de preşedintele american Donald Trump.

O misiune dus-întors pe Marte durează aproximativ doi ani, iar numai drumul până pe planeta roşie, şase luni. Drumul până pe Lună durează trei zile.

Mai mult, misiunile pe Marte nu se pot iniţia decât atunci când planeta se află de aceeaşi parte a Soarelui ca şi Pământul, adică o dată la aproximativ 26 de luni.

Anul 2033 a fost fixat ca termen limită într-o lege pentru finanţarea NASA din 2017, dar, în ultimele luni, s-a vorbit despre 2030.

NASA vrea să afle cum să extragă şi să exploateze tonele de gheaţă care se găsesc la polul sud al Lunii. Din această gheaţă se poate produce aer de respirat, apă şi carburant, spun specialiştii.

Săptămâna trecută, Mike Pence, vicepreşedintele SUA, a cerut NASA să urgenteze planurile pentru misiunile cu echipaj uman pe Lună, astfel încât americanii să se întoarcă pe satelitul natural al Terrei în maximum cinci ani.

NASA trebuie să atingă acest scop „prin orice mijloace necesare”, a declarat Pence, la o întrunire a Consiliului Spaţial Naţional. Acesta a mai spus că, dacă rachetele şi roverele lunare ale NASA nu sunt gata pentru astfel de misiuni, se poate apela la companiile spaţiale private.

Potrivit planurilor actuale, prima misiune cu echipaj uman pe Lună nu poate fi realizată de NASA mai devreme de anul 2028, a mai spus Pence.

Scepticism faţă de ajungerea pe Lună

Bridenstine i-a dat asigurări lui Pence că se va face tot posibilul pentru a se respecta termenul limită, însă mulţi experţi în domeniu s-au declarat sceptici.

De exemplu, NASA trebuie să conceapă, să construiască şi să testeze un nou rover lunar.

În vara acestui an se împlinesc 50 de ani de la prima misiune cu echipaj uman pe Lună, realizată de NASA. Cea mai recentă misiune de acest tip, din seria Apollo, a avut loc în 1972, iar de atunci niciun om nu a mai păşit pe Lună. De decenii, NASA a pendulat între misiunile pe Marte şi cele pe Lună, fiind o victimă a schimbărilor de administraţie prezidenţială. Mai recent, Barack Obama a cerut realizarea de misiuni pe Marte, în timp ce actualul preşedinte al SUA, Donald Trump, este interesat de cele pe Lună.

Pentru ca o misiune cu echipaj uman pe Lună să fie realizată până în 2024, Bridenstine spune că NASA are nevoie de o rachetă cu putere mare. Însă, noua rachetă dezvoltată de NASA nu va fi gata pentru misiunea fără echipaj uman pe Lună programată pentru iunie 2020, a anunţat, în urmă cu două săptămâni, Bridenstine, care a adăugat că se ia în considerare folosirea unui lansator al unei companii private. Finalizarea lansatorului Space Launch System (SLS) – cum este cunoscută viitoarea rachetă a NASA -, a cărui dezvoltare a fost estimată iniţial la 7 miliarde de dolari, a fost deja întârziată cu mai mulţi ani.

SLS, care va fi capabil să lanseze vehicule spaţiale cu echipaj uman spre Marte până în 2030, are, de asemenea, o capacitate de transport de 130 de tone.

Specialiştii companiei Boeing au petrecut mai mulţi ani la dezvoltarea SLS, care se anunţă a fi cea mai puternică rachetă construită vreodată, unul dintre scopuri fiind acela ca NASA să îşi reia misiunile cu echipaj uman pe Lună.

Proiectul, pentru care Boeing a apelat la peste 1.000 de companii din 43 de state americane, a ajuns deja la costuri de 12 miliarde de dolari.

În acelaşi timp, compania Lockheed-Martin se ocupă de construirea unei capsule pentru transportul astronauţilor, Orion.

Pe de altă parte, NASA demonstrează o deschidere privind companiile spaţiale private, care oferă opţiuni pentru transport cu costuri reduse.