Un magnetar s-a trezit dintr-un somn de zece ani şi se comportă ciudat
Este vorba de un magnetar, un tip de stea neutronică, o rămăşiţă de dimensiunea Manhattan-ului a unei stele mult mai mari, şi cel mai dens tip de obiect, dincolo de găurile negre, care a fost detectat oriunde în Univers.
Citeşte şi
Citeşte şi Primul pulsar pitic alb a fost descoperit în Univers după o jumătate de secol de cercetări
Acest magnetar special, denumit XTE J1810–197, este unul dintre cei numai 23 de magnetari şi unul dintre cei patru magnetari radio descoperiţi vreodată. Şi-a făcut apariţia, pentru prima dată, în 2004, iar în 2008 a devenit inactiv şi nu a mai emis unde radio. Până în 8 decembrie 2018, când s-a trezit puţin schimbat, arată cercetătorii în lucrarea încărcată în 6 martie în arXiv. Acest magnetar este monitorizat, încă de la apariţia lui (inclusiv în perioada latentă), printr-un telescop radio, de o echipă de astronomi condusă de Lina Levin de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, potrivit Live Science.
Mult timp, astronomii au crezut că astfel de magnetari poartă câmpuri magnetice mai intense de peste un milion de ori decât stelele neutronice tipice şi de peste un cvadrilion de ori mai puternice decât cele ale Pământului. Aceste câmpuri magnetice par să fie sursa sclipirilor intense ale energiei electromagnetice pe care o putem detecta de pe Pământ ca rotaţiile magnetarului
Chiar şi aşa, oamenii de ştiinţă nu cunosc de ce emisiile radio ale XTE J1810–197 au adormit şi de ce s-au trezit. Magnetarii sunt printre cele mai rare şi mai puţin înţelese obiecte din catalogul stelar al omenirii.
După ce s-a trezit, acest magnetar s-a comportat extrem de diferit decât în perioada 2004 – 2008.
Dacă XTE J1810–197 acţiona haotic, când a trecut ultima oară prin telescoapele monitorizate, înregistrând schimbări bruşte ale pulsaţiilor, acum, comportamentul lui este mai stabil, au raportat astronomii. În acelaşi timp, cuplul de rotaţie al stelei pare că a crescut în mod semnificativ, o trăsătură pe care cercetătorii o cataloghează ca fiind comună pulsarilor după perioadele lor latente.
De asemenea, cerectătorii au raportatat oscilaţii ale semnalului radio care pot fi rezultatul undelor care se grăbesc peste suprafaţa magnetarului îndepărtat.