Datele recente au susţinut legătura dintre riscul crescut de demenţă şi tulburările somnului. Aceasta vizează sindromul de apnee în somn, de tip obstructiv, o tulburare serioasă în care respiraţia se opreşte în mod repetat în timpul somnului.
Cercetătorii de la Mayo Clinic (SUA) au analizat 288 de oameni, cu vârste începând de la 65 de ani, care nu aveau demenţă. Iniţial, partenerii lor de viaţă au fost întrebaţi dacă au sesizat perioade de apnee în somn la aceştia. Ulterior, participanţilor la studiu le-au fost efectuate tomografii craniene, pentru a verifica prezenţa proteinei tau în cortexul entorinal, partea creierului care se se află în spatele nasului şi este susceptibilă de acumularea proteinei tau. Cortexul entorinal stochează şi preia informaţii legate de percepţia vizuală şi din experienţele ce au loc. Proteina tau disfuncţională generează încurcături în creierul persoanelor cu boala Alzheimer, contribuind la declinul cognitiv.
15% dintre participanţii la studiu (43 de oameni) aveau
apnee în somn, potrivit mărturiilor partenerilor lor. În urma verificării tomografice, s-a descoperit că cei cu apnee în somn aveau niveluri cu 4,5% mai mari ale proteinei tau în cortexul entorinal, comparativ cu subiecţii la care nu au fost constatate tulburări de respiraţie în timpul somnului.
”Rezultatele cercetării noastre au ridicat posibilitatea ca apneea în somn să afecteze acumularea tau”, a afirmat Diego Z. Carvalho, conducătorul studiului şi neurolog la Mayo Clinic, citat de
Eurek Alert. Potrivit acestuia, sunt necesare studii în plus pentru a vedea dacă apneea în somn cauzează acumularea în creier a proteinei tau toxice sau dacă este invers.