Descoperirea care poate rescrie o teorie în astrofizică. Cât trăiesc de fapt stelele bătrâne?

Cercetătorii de la 14 instituţii ştiinţifice, printre care Instituto de Astrofísica de Canarias (IAC), au detectat existenţa unei interacţiuni binare care nu a fost până acum observată de comunitatea ştiinţifică. Acest nou studiu oferă o explicaţie alternativă pentru rata rapidă de pierdere a masei despre care s-a crezut că are loc la sfârşitul vieţii multor stele gigantice, scrie Science Daily.

Studiul, care a fost publicat pe 25 februarie în jurnalul Nature Astronomy, arată că aceste stele pierd masă într-un ritm mai lent decât s-a considerat anterior. Vântul stelar nu este mai puternic decât de obicei, dar este afectat de o stea-pereche ce nu a fost observată până acum, o stea care orbitează giganta roşie. Faptul că acest proces este mai lent decât se aştepta are un impact major asupra cunoaşterii aspectelor ultimei părţi a vieţii stelelor. O consecinţă a descoperirii este aceea că stelele gigantice masive au nevoie de mai mult timp pentru a elimina materialul din interior, ceea ce afectează îmbogăţirea mediului interstelar şi prin urmare a evoluţiei chimice a galaxiilor.

• Cât de multe proteine trebuie, de fapt, să consumăm?
• Cititul reduce riscul de demență, iar televizorul îl crește, arată un nou studiu

Singurul observator care ar fi putut furniza astfel de informaţii detaliate cu privire la ultima etapă a vieţii multor stele masive este ALMA (Atacama Large Millimetre/Submillimetre Array), din deşertul Atacama din Chile. „Interacţiunea cu perechea sa duce la o morfologie complexă, în forma unei spirale incomplete. Datele anterioare nu au avut rezoluţie spaţială şi senzitivitatea oferită de ALMA şi nu a permis astronomilor să găsească caracteristicile asociate cu o stea binară”, a precizat Anibal García Hernández, cercetător la IAC şi coautor al lucrării.

Acum, comunitatea ştiinţifică va dori să vadă dacă existenţa sistemului binar poate explica şi comportamentul altor gigante roşii. „Credem că multe stele trăiesc singure, dar ar trebui probabil să ne schimbăm ideile”, a explicat Leen Decin, autoarea principală a studiului de la Catholic University of Louvain. „Este probabil ca stelele cu pereche să fie mai comune decât credeam anterior”, a conchis aceasta.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un număr uriaş de stele cu o masă de 200 de ori mai mare decât cea a Soarelui a fost descoperit într-o galaxie vecină

Descoperire remarcabilă cu privire la una dintre cele mai luminoase stele de pe cerul nostru. ”Este foarte aproape să se dezintegreze”

Momentul în care două stele se distrug între ele, înregistrat de astronomi

Într-un detaliu fără precedent, astronomii au asistat la primele momente ale morţii unei stele. Observaţiile sunt extrem de utile în înţelegerea expansiunii Universului