Cometa, numită 67P/Ciuriumov-Gerasimenko, pe care sonda Rosetta a ESA a explorat-o timp de doi ani şi-a dobândit porecla de la forma sa. Acum, mulţumită unei noi analize 3D a imaginilor obţinute cu ajutorul acestei misiuni, cercetătorii susţin că obiectul este plin de fisuri, unele dintre ele pătrunzând în gât până la o adâncime de 500 de metri, scrie Live Science.
Pe Terra, fisurile şi crăpăturile tind să provină din mişcările plăcilor tectonice şi a mantalei de sub acestea. Dar 67P este rece şi „moartă”. Fisurile par să fie rezultatul mişcărilor inegale şi în direcţii diferite ale celor doi lobi, care duc la răsuciri.
„Este ca şi cum materialul din fiecare emisferă trage şi se îndepărtează, contorsionând zona mediană – gâtul – subţiind-o prin eroziune mecanică”, a precizat Olivier Groussin, coautorul studiului de la Universitatea Aix-Marseille din Franţa.
La începutul său, cele două corpuri erau mai apropiate unul de celălalt. Structura sa bizară a generat forţe de rupere în călătoria sa pe o orbită eliptică între Pământ şi Jupiter.
Interesant că structura cu doi lobi poate fi comună în Sistemul Solar. Sonda New Horizons a NASA a realizat imagini ale unui obiect din Centura Kuiper numit 2014 MU69, care este similar în multe moduri cu Cometa 67P, deşi primul are o orbită mai îndepărtată de Soare.
Totuşi, spre deosebire de 67P, cercetătorii au arătat că 2014 MU69 nu arată semne de stres. Astfel, deşi structura cu doi lobi poate fi des întâlnită, nu este clar dacă obiectele cu această formă ajung să aibă gâtul plin de fracturi de stres.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Prăbuşirea unei stânci de pe cometa 67P a fost înregistrată, ÎN PREMIERĂ, de către sonda Rosetta