Roverul este programat să fie lansat în 2020, urmând să amartizeze în 2021, având misiunea de a găsi viaţă sau urmele vieţii dispărute, scrie Live Science.
Numele a fost ales din aproximativ 36.000 de sugestii. „Roverul va explora suprafaţa Planetei Roşii cu ajutorul instrumentelor de ultimă generaţie – un veritabil laborator automat pe Marte”, a precizat Tim Peake, astronaut ESA din Marea Britanie.
Când lucra la King’s College London, Franklin a capturat „Fotografia 51”, o imagine în raze X a ADN-ului extras dintr-un om. La acea vreme, imaginea ei era cea mai calitativă a structurii de dublu helix a moleculei. Fără ştiinţa ei, colegul său Maurice Wilkins le-a arătat imaginea colaboratorilor James Watson şi Francis Crick din SUA. Contribuţia chimistei a fost importantă pentru descoperirea structurii corecte a ADN-ului.
Franklin a murit de cancer ovarian în 1958, la doar 37 de ani, fără să i se fi recunoscut în mod public contribuţia pentru descoperirea ADN-ului. În 1962, Watson, Crick şi Wilkins au primit premiul Nobel pentru descoperirea structurii acestei molecule. Premiile nu se pot acorda post-mortem, deci nu se ştie dacă Franklin era premiată.
Misiunea ExoMars, din care face parte şi lansare roverului, este deja în desfăşurare, iar Rosalind Franklin se va alătura demersului. În 2016, TGO (Trace Gas Orbiter) a ajuns cu succes pe orbita lui Marte, iar landerul Schiaparelli a eşuat în amartizarea sa.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
De ce nu poate fi teraformată planeta Marte?
InSight a finalizat o etapă importantă a misiunii de pe planeta Marte