Un nou experiment validează o teorie care explică mecanismul formării stelelor

Teoria spune că MRI permite prăbuşirea discurilor de acreţie, norilor de praf, gaz şi plasmă care se rotesc în jurul stelelor în formare şi a planetelor, dar şi în jurul găurilor negre. Conform acesteia, prăbuşirea are loc din cauza plasmei turbulente, cunoscută drept „flux Keplerian”, care devine instabilă în disc. Instabilitatea duce la energie cinetică – procesul care ţine planetele departe de stea, pe o orbită stabilă, scrie Phys.

Spre deosebire de planete, materia în zonele dense din discurile de acreţie poate fi supusă forţelor precum frecarea care face ca discurile să piardă energie cinetică şi să fie atrase în obiectele în jurul cărora gravitează. Totuşi, astfel de forţe nu pot explica în totalitate cât de repede materia trebuie să cadă în obiectele mai mari pentru ca planetele şi stelele să se formeze într-o scară de timp rezonabilă.

• De ce obiectele din oglinda mașinii sunt mai aproape decât par?
• Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au „aprins” luminile în Univers

Descoperirile, publicate în Communications Physics, au analizat factorii care pot duce la instabilitatea magnetorotaţională, în cadrul unui experiment realizat la PPPL, arătând că obiectele cosmice şi sistemele planetare pot fi formate prin acest mecanism.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum s-au format stelele?

De ce unele galaxii nu mai formează stele?

Momentul în care două stele se distrug între ele, înregistrat de astronomi

Astronomii au observat un fenomen în premieră: cum stelele migrează de la o galaxie la alta