Studiul a fost realizat pe baza unor descoperiri anterioare privind sistemul de îndepărtare a reziduurilor din creier realizat de Maiken Nedergaard, codirector al Centrului pentru Neuromedicină din SUA. Lucrarea anterioară arăta modul în care fluidul cerebrospinal pompat în creier ducea la eliminarea reziduurilor. De asemenea, cercetarea mai demonstra că sistemul glimfatic de eliminare a deşeurilor este mult mai activ atunci când dormim şi poate fi degradat de accidente vasculare cerebrale sau traume, scrie MedicalXpress.
Cercetarea recentă arată, în detaliu, modul în care funcţiile sistemului glimfatic din spaţiile perivasculare înconjoară arterele din membrana externă a creierului. Astfel, Humberto Mestre, doctorand din cadrul laboratorului lui Nedergaard, a injectat particule în fluidul cerebrospinal al şoarecilor şi apoi a utilizat două microscoape cu fotoni pentru a crea videoclipurile în care este prezentată mişcarea particulelor prin spaţiile perivasculare.
Prin analizarea videoclipului specialiştii au reuşit să obţină mai multe informaţii privind activitatea din timpul acestui flux. Specialiştii au descoperit că fluidul cerebrospinal este sincronizat cu bătăile inimii. De asemenea, atunci când tensiunea arterială crescută era indusă la şoareci, fluxul încetinea, nefiind la fel de eficient.. Astfel pereţii arterelor trebuie să se contracte mai tare pentru a-şi păstra forma.
„Acest aspect este extrem de important deoarece apariţia timpurie a tensiunii arteriale este considerată un factor de risc al apariţiei Alzheimerului la oameni”, a declarat Douglas Kelley, specialist în dinamica fluidelor.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Jocul de bridge, antidotul bolii Alzheimer?
Mare descoperire a cercetătorilor italieni: acum se ştie cauza apariţiei bolii Alzheimer
Poate herpesul să provoace Alzheimer? Un specialist a studiat această posibilitate timp de 25 de ani