Coliziunea care a dus la apariţia Lunii a dus şi la apariţia vieţii

Acum mai bine de 4,4 miliarde de ani, savanţii cred că o planetă de dimensiunea lui Marte denumită Theia s-a lovit de proto-Pământ, aruncând în spaţiu o cantitate uriaşă de material. O parte din aceasta a coagulat pentru a forma satelitul nostru natural, în timp ce alte bucăţi au fost reasimilate de planetă, scrie Space.

O parte din acest material nou încorporat s-a dovedit a fi foarte important. Conform studiului, coliziunea catastrofală a oferit Pământului o mare parte din carbon, azot şi sulf, elemente chimice esenţiale pentru apariţia vieţii aşa cum o cunoaştem.

• Poluarea aerului, legată de internările pentru infecții respiratorii: Studiu pe aproape 4 milioane de persoane
• Dieta mediteraneană și mișcarea pot preveni pierderea densității osoase la femeile în vârstă

„Acest studiu sugerează că o planetă solidă are mai multe şanse de a avea elemente esenţiale vieţii dacă se formează şi creşte prin imapcturi gigantice cu planete care au alte compoziţii, probabil din părţi diferite ale discului protoplanetar”, a precizat Rajdeep Dasgupa, profesor la Rice University din Houston, Texas, şi coautor al acestui studiu.

Carbonul, azotul şi sulful sunt elemente volatile, adică au un punct de fierbere scăzut, ceea ce le face predispuse la ieşirea din atmosferele planetelor tinere. De asemenea, compuşi importanţi pentru viaţă, precum apa, sunt şi ei volatili.

„Din studiul meteoriţilor străvechi, savanţii ştiau că Terra şi alte planete solide din partea internă a Sistemului Solar sunt lipsite de compuşi volatili”, a afirmat Dasgupta. „Dar timpul şi mecanismul furnizării acestor compuşi au fost intens dezbătute. Primul scenariu care le poate explica şi care este în concordanţă cu toate dovezile geochimice ne aparţine”, a adăugat savantul.

Cercetătorii, conduşi de Damanveer Grewal, au realizat experimente de laborator la temperaturi şi presiuni înalte care imită condiţiile prezente în timpul formării miezurilor planetare. Au analizat cât de mult carbon şi azot a ajuns încorporat în miezul simulat cu concentraţii de sulf de 0, 10 şi 25%. Theia ar fi avut un miez bogat în sulf, iar unii savanţi au presupus că mai conţinea şi carbon şi azot, împingând aceste elemente în manta şi crusta Pământului.

Echipa a realizat şi simulări computerizate, explorând mai mult de un miliard de scenarii pentru a înţelege modul în care Terra „şi-a obţinut” compuşii volatili.

„Ce am găsit este că toate dovezile – semnături izotopice, raportul carbon-azot şi cantităţile totale de carbon, azot şi sulf sunt în concordanţă cu un impact care a format Luna şi care a implicat o planetă de dimensiunea lui Marte cu un miez cu sulf şi cu alţi compuşi volatili”, a precizt Grewal.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cu ajutorul telescopului spaţial TESS, o cercetătoare româncă a descoperit o nouă planetă

Cercetătorii au confirmat existenţa unei ”Luni” din praf ce orbitează în jurul Pământului

Cum a devenit Terra un ”bulgăre de gheaţă” acum 717 de milioane de ani? MISTERUL cele mai mari glaciaţiuni a fost în sfârşit elucidat

Un studiu efectuat asupra Lunii scoate la iveală istoria tumultoasă a impacturilor cu asteroizi de pe Pământ