Un studiu efectuat asupra Lunii scoate la iveală istoria tumultoasă a impacturilor cu asteroizi de pe Pământ

Noul studiu a fost condus de Sara Mazrouei, devenită recent doctor la Department of Earth Sciences din cadrul Faculty of Arts & Science de la University of Toronto şi a fost publicat în revista Science.

„Studiul nostru oferă dovezi ale schimbărilor dramatice în ceea ce priveşte rata impacturilor cu asteroizi atât pe Terra, cât şi pe Lună, care au avut loc la sfârşitul Paleozoicului. Implicaţia este aceea că de atunci avem o perioadă cu impacturi de 2,6 ori mai multe decât acum 290 de milioane de ani”, a precizat Mazrouei.

• Neutrinii ar putea fi cheia pentru studierea nucleului Soarelui
• Oamenii de știință au găsit 128 de sateliți noi în jurul lui Saturn

Se considera anterior că cele mai vechi cratere au dispărut în urma eroziunilor sau a altor procese geologice. „Raritatea relativă a craterelor mai vechi de 290 de milioane de ani şi mai tinere de 650 de milioane de ani nu se datorează pierderii acestora, ci pentru că rata de impact a fost mai scăzută atunci”, a precizat Rebecca Ghent, coautoare a studiului de la University of Toronto. „Ne aşteptăm ca acest lucru să fie relevant pentru oricine interesat de istoria impacturilor pe Pământ şi pe Lună şi rolul pe care acestea l-au jucat în istoria evoluţiei vieţii pe Terra”, a adăugat aceasta.

Oamenii de ştiinţă au ales să studieze Luna, care a fost lovită de aceeaşi proporţie de asteroizi ca Pământul şi are avantajul de a nu fi supusă atât de mult eroziunilor. Totuşi, nu exista nicio modalitate de a determina vârstele craterelor lunare, până la LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter) al NASA care i-a studiat suprafaţa. „Instrumentele de pe LRO au permis savanţilor să cunoască istoria forţelor care au modelat suprafaţa Lunii”, a precizat Noah Petro, savant la LRO.

Cu ajutorul acestor date, cercetătorii au putut întocmi o listă cu vârstele craterelor mai tinere de un miliard de ani, devenind clară diferenţa în abundenţă a impacturilor, scrie Science Daily.

Motivul pentru această schimbare rămâne necunoscut, deşi cercetătorii speculează că poate avea legătură cu marile coliziuni care au avut loc acum mai bine de 300 de milioane de ani în centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter. Astfel de evenimente pot crea mai multe obiecte cu traiectoria spre interiorul Sistemului Solar.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Amploarea impactului asteroidului care a omorât dinozaurii

Cea mai mare zonă de pe Pământ lovită de un asteroid

Ziua Asteroidului. Care sunt asteroizii şi cometele care ar putea DISTRUGE Terra

Fenomen unic în Sistemul Solar. Şanţurile de pe Phobos, luna lui Marte, au fost cauzate de rostogolirea rocilor