„Ce trebuie să facem este să găsim noi slăbiciuni în aceste bacterii”, a precizat Jason Peters de la University of Wisconsin-Madison, cercetătorul care a dezvoltat noul sistem.
Tehnica, cunoscută drept Mobile-CRISPRi, permite savanţilor să analizeze funcţia antibioticelor într-o varietate mare de bacterii patogene, scrie Phys.
Peters a lucrat cu Carol Gross, Oren Rosenberg şi alţi colegi pentru a dezvolta şi testa Mobile-CRISPRi. Sistemul reduce producţia proteinei de la genele vizate, permiţând cercetătorilor să identifice modul în care antibioticele inhibă creştere patogenilor. Această cunoaştere poate ajuta la orientarea cercetărilor către depăşirea rezistenţei la medicamentele existente.
Cercetătorii şi-au publicat descoperirile pe 7 ianuarie în Nature Microbiology. Aceştia au profitat de tehnica moleculară CRISPR, dar într-un alt mod ca până acum.
„Mulţi se gândesc la CRISPR ca fiind doar instrument de editare genetică”, a precizat Peters. „Dar nu este ceea ce fac eu”, a adăugat acesta.
CRISPRi nu poate tăia ADN-ul precum metoda tradiţională, ci doar stă pe ADN, blocând accesul altor proteine. Rezultatul este expresia scăzută a genei şi o cantitate redusă de proteină codificată de aceasta. Astfel, cercetătorii au arătat că, dacă descreşte cantitatea de proteină vizată de un antibiotic, bacteria devine mult mai sensibilă la nivelurile scăzute de medicament, fiind dovadă a unei asocieri între genă şi medicament. În acest mod, mii de gene pot fi analizată simultan ca ţinte antibiotice, ajutând cercetătorii să afle modul de funcţionare al antibioticelor şi modul de îmbunătăţire al acestora.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: