Călătoria în timp este posibilă, dar cu o condiţie care reprezintă una dintre marile mistere ale Universului
Despre acest aspect a vorbit profesorul de fizică de la University of Massachussetts, Dartmouth. Savantul a auzit pentru prima dată de călătoria în timp atunci când avea doar 7 ani, într-un episod al documentarului Cosmos, al lui Carl Sagan. „Am decis atunci că într-o bună zi, o să realizez studii ale teoriei care stau la baza acestor idei remarcabile, anume teoria relativităţi ia lui Albert Einstein”, a precizat cercetătorul.
Acum, un student doctorand de-al acestuia a publicat o lucrare în jurnalul Classical & Quantum Gravity care descrie cum se poate construi o maşină a timpului folosind o construcţie foarte simplă, potrivit Live Science.
Teoria relativităţii generale a lui Einstein permite posibilitatea de a curba timpul într-un anume mod încât se poate „înfăşura” pentru a forma o buclă. Dacă călătoreşti de-a lungul acestei bucle, înseamnă că într-un anume punct, ai sfârşi în trecut, trecând prin aceleaşi momente – un fel de deja vu, cu excepţia că nu ai realiza acest lucru.
Astfel de „maşini ale timpului” sunt un produs secundar al sistemelor cu viteză mai mare decât cea a luminii, iar înţelegerea acestora poate îmbunătăţi concepţia despre modul de „funcţionare” al Universului.
Până acum, concluzia generală a savanţilor, în special Stephen Hawking şi Kip Thorne, a fost că natura interzice astfel de bucle de timp. Conform lui Hawking, natura nu permite schimbări în istoria sa, scutindu-ne de paradoxuri care pot apărea în condiţiile în care călătoria în timp ar fi posibilă.
Cel mai cunoscut paradox de acest fel este cel al bunicului, în care un călător merge înapoi în timp şi îşi omoară propriul bunic. Acţiunea schimbă cursul istoriei într-un mod care duce la apariţia unei contradicţii. Călătorul nu s-a născut, deci nu poate exista, deci nu-şi poate omorî bunicul. Dar dacă bunicul trăieşte, va trăi şi nepotul, care îşi omoară bunicul.
Este nevoie de materie exotică
Depinzând de detalii, varii fenomene fizice pot interveni pentru a preveni apariţia curbelor temporale închise. Cel mai comun este necesitatea unui anumit tip de materie „exotică” care trebuie să fie prezent pentru existenţa buclei de timp. Altfel spus, materia exotică este materia cu masă negativă. Problema este că existenţa acesteia nu a fost dovedită în natură.
Caroline Mallary, student doctorand la University of Massachusetts Darthmouth a publicat un nou model pentru o maşină a timpului în Classical & Quantum Gravity. Acesta nu are nevoie de materie cu masă negativă şi prezintă un model foarte simplu.
Modelul are două maşini foarte lungi, construite din materie normală, cu masă pozitivă, care sunt parcate în paralel. O maşină se deplasează în faţă, cu viteza mare, iar cealaltă rămâne parcată. Mallary a fost capabil să arate că, în acest sistem, poate apărea o buclă a timpului în spaţiul dintre maşini.
Condiţia esenţială este că în centrul fiecărei maşini există o densitate infinită. Ceea ce înseamnă că acestea conţin obiecte numite singularităţi, prezente în interiorul găurilor negre, ceea ce la face total inaccesibile din axterior. În modelul lui Mallary, acestea sunt observabile, având efecte fizice.
Totuşi, aceste obiecte nu pot exista în natură, ceea ce înseamnă că o maşină a timpului nu va fi disponibilă în curând, dar o astfel de lucrare arată că fizicienii îşi rafinează ideile cu privire la curbarea timpului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Călătoria în timp este reală: cercetătorii au creat deja o maşină a timpului
Călătoria în timp este matematic posibilă, dar încă irealizabilă. Ce lipseşte
Ar fi posibilă călătoria în timp? Da, printr-o „gaură de vierme”, spune un astrofizician