Este vorba de 4 X 10^84 de particule de lumină sau fotoni. Este echivalentul a tuturor fotonilor pe care Soarele i-ar putea emite dacă ar exista pentru 100 de miliarde de trilioane de ani, mult mai mult decât cele 5 miliarde pe care le mai are de trăit, iar Universul are doar 13,7 miliarde de ani, scrie Science News.
Această nouă măsurătoare poate ajuta astronomii să întocmească o cronologie a formării stelelor în ultimii 11 miliarde de ani, la naşterea primelor stele, conform relatărilor astrofizicianului Marco Ajello de la Universitatea Clemson din Carolina de Sud şi a colegilor săi care au publicat o lucrare pe tema aceasta în numărul de pe 30 noiembrie al jurnalului Science.
Multe stele se nasc în medii saturate cu praf, iar o mare parte din lumină este absorbit de acest material. Fotonii din lumina extragalactică de fond (EBL – extragalactic background light) sunt norocoşii care au scăpat de praf şi au călătorit prin spaţiu de atunci.
Întrucât Universul este atât de gigantic, toată lumina scăpată luminează la fel de mult ca un bec de 60 de waţi văzut la o distanţă de 4 kilometri. „Cerul nopţii este foarte puţin strălucitor, dar nu este complet întunecat”, a precizat Ajello.
Pentru a ajunge la acest număr de fotoni, Ajello şi colegii săi au folosit date adunate timp de 10 ani de la Fermi Gamma-ray Space Telescope. Echipa a observat o explozie de radiaţii gamma şi 739 de blazari (găuri negre active care emit jeturi de radiaţii) a căror lumină este veche de 0,2-11,6 miliarde de ani. Apoi au calculat câtă radiaţie gamma a fost absorbită sau alterată de coliziuni cu fotonii în EBL.
„Acest lucru ne permite să înţelegem formarea galaxiilor şi stelelor din istoria Universului”, a precizat Ajello. Spre exemplu, datele au confirmat că cea mai rapidă rată de formare a stelelor a avut loc acum 10 miliarde de ani. Măsurătorile pot ajuta şi la determinarea rapidităţii expansiunii Universului.
„Este o comoară, această bază imensă de date şi măsurătorile EBL realizată de ei. Va fi folosită mai departe de comunitate”, a precizat Elisa Prandini de la Universitatea Padova din Italia, care nu a participat la acest studiu.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cercetătorii au găsit ultima materie normală din Univers care lipsea