Inovaţie extrem de importantă în ştiinţa materialelor. Cercetătorii au putut topi aurul la temperatura camerei
Ludvig de Knoop, de la Universitatea Tehnologică Chalmers din Suedia, conducătorul acestui studiu, a pus o mică bucată de aur la microscopul electronic. Prin observarea la cel mai înalt nivel de magnificare şi creşterea graduală a câmpului electric, a dorit să vadă influenţa asupra atomilor de aur, scrie Science Daily.
Atunci când a studiat atomii din înregistrările realizate de microscop a observat ceva uimitor. Straturile de suprafaţă ale aurului s-au topit (la temperatura camerei).
„Am fost uimiţi de descoperire. Este un fenomen extraordinar care ne lărgeşte cunoaşterea despre aur”, a precizat de Knoop.
Ce s-a întâmplat este că atomii de aur au devenit stimulaţi. Sub influenţa câmpului electric, structura ordonată a dispărut, atomii pierzând legăturile între ei. În urma altor experimente care au urmat, cercetătorii au descoperit că alternarea structurilor de solid şi topit este posibilă.
Descoperirea modului în care atomii îşi pot pierde structura nu este doar spectaculoasă, ci şi revoluţionară din punct de vedere ştiinţific. Împreună cu teoreticianul Mikael Juhani Kuisma, de la Universitatea Jyväskylä din Finlanda, Ludvig de Knoop şi colegii au deschis noi drumuri în ştiinţa materialelor. Rezultatele sunt acum publicate în jurnalul Physical Review Materials.
Mulţumită calculelor teoretice, cercetătorii au fost capabili să determine de ce aurul se poate topi la temperatura camerei. Topirea de suprafaţă poate fi văzută ca un fel de tranziţie de fază bidimensională. În acest caz, descoperirea este conectată cu domeniul topologiei, unde David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2016.
În orice caz, capacitatea de a topi straturile de suprafaţă ale aurului în acest mod deschide drumul către noi aplicaţii în viitor. „Pentru că putem controla şi schimba proprietăţile straturilor de atomi, deschide calea către diferite tipuri de aplicaţii. Spre exemplu, tehnologia poate fi folosită în diferite tipuri de senzori, catalizatori şi tranzistori. Pot exista oportunităţi pentru noi concepte de componente contactless”, a precizat Eva Olsson, membră a echipei de cercetare de la Universitatea Tehnologică Chalmers.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
De unde provine aurul de pe Pământ?
Un bărbat din Australia a avut surpriza vieţii lui când a găsit o mină de aur în curtea casei sale
Un nou material compozit care conţine grafen poate revoluţiona ştiinţa materialelor
FOTO. Fizicienii au ”îndesat” un atom cu alţi atomi şi au descoperit o nouă stare a materiei