NASA va difuza live prima asolizare pe Marte din ultimii 6 ani

Sonda de aterizare InSight va amartiza pe suprafaţa Planetei Roşii în 26 noiembrie, în jurul orei 3 p.m. EST (22:00, ora României). Conform Tech Times, zona de amartizare ester Elysium Planitia, aflată la nord de ecuator. Aceasta se află la aproximativ 600 de kilometri de craterul Gale, unde a amartizat Curiosity în 2012.

Miercuri, 14 noiembrie, NASA a publicat programul de difuzare. Activităţile vor începe pe 21 noiembrie cu două conferinţe în care va fi discutată misiunea. Pe 25 noiembrie, NASA va difuza o actualizare anterioară amartizării la 1 p.m. (18:00, ora României) în care membrii echipei InSight vor răspunde întrebărilor de pe reţelele sociale.

• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor
• S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu

Pe 26 noiembrie, ziua amartizării, vor fi trei comentatori ai evenimentului ce se va difuza de la 2 p.m. EST (21:00, ora României) până la 3:30 p.m. (22:30, ora României).

Credit-NASA/JPL-Caltech

Amartizarea lui Curiosity din urmă cu şase ani a fost transmisă live în zona Time Square din New York, obţinând o audienţă mai mare decât cea a postului de televiziune CNN, în primetime.

Sonda ce va ajunge pe 26 noiembrie pe Marte conţine la bord un cip cu numele pământenilor, care s-au putut trece pe o listă prin completarea unui formular online. Printre acestea se află şi numele membrilor formaţiei Goodbye to Gravity ce au murit în timpul incendiului din Colectiv de pe 30 octombrie 2015.

Misiunea InSight a fost lansată pe 5 mai la bordul unei rachete Atlas V.  Când va ajunge în apropierea Planetei Roşii, nava spaţială va trece prin 7 minute foarte grele, decelerând de la 20.000 km/h la doar 8 km/h, atunci când va amartiza. Apoi, în decurs de câteva luni, îşi va desfăşura instrumentele pe suprafaţa lui Marte pentru a începe investigaţiile.

InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport) va măsura temperatura din interiorul lui Marte, dar va înregistra şi mişcările seismice ale planetei cu ajutorul instrumentelor sale. 

Primul instrument cheie, un seismometru, va măsura cutremurele minuscule care străbat planeta. Undele vor avea o anumită structură în funcţie de structura internă a lui Marte. Deşi alte misiuni, precum roverul Viking, au avut seismometru, niciunul nu era suficient de sensibil pentru a înregistra aceste cutremure – InSight ar fi capabil să măsoare precis vibraţiile cu amplitudini mici chiar şi cât un atom.

Credit-NASA/JPL-Caltech

Următoarea investigaţie este un experiment de unde radio. Instrumentul lui InSight va fi în contact cu antenele radio ale Deep Space Network de pe Terra, iar prin măsurarea schimbării de frecvenţă a acestor comunicaţii, cercetătorii pot monitoriza locaţia instrumentului cu o eroare de maxim câţiva centimetri. 

Pe măsură ce Marte se roteşte, cu InSight pe suprafaţa sa, cercetătorii de pe Pământ pot măsura cum polul nord marţian fluctuează pe parcursul unui an pe Marte. Frecvenţa şi amplitudinea fluctuaţiilor se pot corela cu dimensiunea şi densitatea miezului marţian.

Pentru cel de al treilea experiment, cercetătorii vor folosi landerul pentru a măsura cantitatea de căldură ce trece prin planetă. Astronauţii misiunilor Apollo au realizat ceva similar prin forarea în solul corpului şi plasarea unui tip special de termometru. Operaţiunea pe Marte va scufunda dispozitivul gradual, un milimetru la fiecare trei secunde (va fi nevoie de 10.000 de „împunsături” pentru a ajunge la cea mai joasă adâncime). Datele culese le vor permite savanţilor să înţelagă modul în care căldura radiază din Marte. Precizia instrumentelor lui InSight vor reprezenta o premieră în astronomie.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Următorul lander al NASA, InSight, va ”arunca o privire” adânc în interiorul lui Marte pentru a-i dezvălui secretele

Rocile marţiene din lacurile străvechi ar putea deţine dovezi ale existenţei vieţii extraterestre

De ce nu poate fi teraformată planeta Marte?

”Trebuie să plecăm de pe această planetă”, dar nu către Marte, susţine Jeff Bezos