În premieră a fost creată o formă rară a materiei în spaţiu

Cip-ul de mărimea unui timbru deţinea mii de atomi de rubidiu-87. Conform Live Science, cercetătorii au lansat cip-ul în spaţiu la bordul unei rachete fără echipaj, apoi au bombardat atomii din interiorul său cu lasere pentru ca aceştia să ajungă la minus 273,15 grade Celsius. Cea mai scăzută temperatură din natură. 

În timp ce racheta s-a aflat în gravitaţia joasă pentru următoarele şase minute, cercetătorii au avut oportunitatea de a studia, în detaliu, starea materiei din univers. Spre deosebire de celelalte patru stări existente în univers (solidă, lichidă, gazoasă şi plasmatică). Condensatul Bose-Einstein se poate forma doar atunci când norii formaţi din atomi gazoşi ajung la o temperatură extrem de redusă.  Atunci când atomii ating această temperatură nu se mai mişcă individual, ci se contopesc într-un „mega-atom”. Astfel, zeci de mii de atomi devin imperceptibili unul faţă de celălalt şi vibrează lent pe o lungime de undă uniformă, ce poate teoretic capta cele mai mici tulburări gravitaţionale din jurul ei. 

• Astrofizicienii au fotografiat pentru prima dată zeci de exocomete din jurul stelelor
• Brațul uman continuă să dezvolte o arteră în plus. Iată la ce ne-ar putea folosi

Prin intermediul hipersensibilităţii, condensatul Bose-Einstein poate deveni o unealtă importantă în detectarea undelor gravitaţionale. Problema apare atunci când cercetătorii încearcă să creeze condensatul în laboratoarele de pe Pământ. Pe Terra efectul durează doar câteva secunde.

În momentul trimiterii în spaţiu a experimentului, cercetătorii au fost coştienţi că au la dispoziţie doar câteva minute pentru a analiza rezultatul Cu ajutorul unui laborator compact aflat în rachetă, echipa a realizat 110 experimente pe cip pentru a înţelege mai bine cum afectează gravitaţia contopirea şi răcirea atomilor. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: