Carbonatul de litiu este un tratament comun pentru tulburarea bipolară, ajutând la stabilizarea schimbărilor de stare cauzate de această condiţie. Poate fi folosit şi în fabricarea avioanelor şi a altor vehicule, scrie Live Science.
Litiul are o istorie interesantă. Jozé Bonifácio de Andralda e Silva, naturalist brazilian, a descoperit mineralul petalit (LiAlSi4O10) pe insula suedeză Utö la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Mineralul este alb spre cenuşiu, dar atunci când este aruncat în foc, flăcările sale devin de un vişiniu aprins. În 1817, chimistul suedez Johan August Arfwedson a descoperit că petalitul conţine un element până atunci necunoscut. Nu a putut izola metalul în întregime, dar a reuşit să izoleze una dintre sărurile sale.
Numele de litiu provine din ”lithos”, grecesul pentru „piatră”.
Abia în 1855, litiul a putut fi izolat. Chimiştii Augustus Matthiessen şi Robert Bunsen au trecut un curent electric prin clorura de litiu, putând astfel separa elementul.
Litiul este un metal special în multe moduri. Este uşor şi moale, atât de moale încât poate fi tăiat cu un cuţit de bucătărie şi atât de puţin dens încât poate pluti pe apă. Are una dintre cele mai scăzute temperaturi de topire, dar un punct de fierbere înalt.
Precum „fratele” său alcalin, sodiul, litiul reacţionează cu apa într-un mod spectaculos. Combinaţia de Li şi H2O formează hidroxid de litiu şi hidrogen, care generează o flacără roşie.
Litiul este un metal extrem de rar, formând doar 0,0007% din crusta Pământului şi nu este găsit liber, doar în minerale şi săruri. Sărurile au capacitatea de a schimba creierul, fiind primele medicamente aprobate de Food and Drug Administration pentru tratarea maniilor şi depresiei, potrivit National Institute of Mental Health.
Astăzi, carbonatul de litiu este cel mai des vândut ca medicament. Nimeni nu ştie cum reuşeşte litiul să stabilizeze dispoziţa, deşi studiile arată mai multe efecte asupra sistemului nervos. Spre exemplu, în 2008, un grup de cercetători a descris în jurnalul Cell că litiul întrerupe activitatea unui receptor pentru neurotransmiţătorul dopamină. De asemenea, pare să ducă la creşterea volumului creierului, conform unui studiu din 2011 publicat în Biological Psychiatry. Un alt studiu publicat în 2016 în Current Biology arată că elementul reduce la tăcere anumiţi neuroni, având un efect calmant.
Litiul, alături de primul şi al douilea element, hidrogenul, respectiv heliul, sunt singurele elemente create la naşterea Universului. Totuşi, conform teoriei Big Bangului, Universul ar fi trebuit să aibă de trei ori mai mult litiu. „Problema lipsei litiului” i-a măcinat pe astrofizicieni din anii ’80, până recent când, în august 2018, a fost publicat un articol în Nature Astronomy unde se descria descoperirea unei cantităţi de 3.000 de ori mai mari de litiu într-o stea gigantică. Litiul putea să provină ori din planetele înghiţite de stea, ori printr-un proces intern încă necunoscut. Totuşi, reprezintă primul pas pentru elaborarea unei explicaţii cu privire la „problema lipsei litiului”.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Există un număr limită al elementelor chimice din Tabelul Periodic?
Cele mai noi 4 elemente din tabelul periodic au fost denumite – FOTO+VIDEO
Un om de ştiinţă a convertit fiecare element din tabelul periodic în MUZICĂ. VIDEO
Litiul – incredibilul potential al celui de al treilea element