De la provenienţa numelui, la ”monstrul” din centrul galaxiei noastre. Lucruri fascinante despre Calea Lactee
Calea Lactee va intra în coliziune cu vecinul, Andromeda
Conform Live Science, coliziunea va duce probabil la distrugerea celor două mari galaxii şi formarea uneia nouă. Desigur, acest lucru va avea loc peste circa 4 miliarde de ani, deşi ne îndreptăm de Andromeda cu o viteză de 400.000 km/h. De asemenea, astronomii nu au stabilit încă dacă Andromeda este mai mică sau mai mare decât Calea Lactee, un impediment fiind, desigur, distanţa (încă) mare dintre cele două. (mai multe detalii aici).
Astronomii încearcă să fotografieze gaura neagră gigantică din centrul Căii Lactee
În inima galaxiei noastre se găseşte un monstru înfometat, o gaură neagră gigantică cu masa de 4 milioane de sori. Savanţii ştiu că este acolo datorită influenţei gravitaţionale, dar obiectul supermasiv nu poate fi văzut. În ultimii ani au fost făcute progrese, în sensul că au putut fi combinate observaţii de la mai multe telescoape radio pentru a se încerca observarea mediului care înconjoară gaura neagră, care este plin de gaz şi praf. (mai multe detalii despre această gaură neagră supermasivă găsiţi la acest link)
Stelele din vecinii galactici vin spre Calea Lactee
Este clar că galaxia noastră este atractivă şi pentru alte stele. Cercetătorii ştiau că unele stele sunt aruncate însă din galaxie din cauza forţei gravitaţionale a găurii negre supermasive din centru descrisă mai sus. Au descoperit apoi ceva şi mai ciudat. În loc să se îndepărteze de galaxia noastră, multe dintre aceste stele rapide veneau spre Calea Lactee. „Acestea pot fi stele din altă galaxie, care se apropie de Calea Lactee”, a precizat Tommaso Marchetti, astronom la Universitatea Leiden din Olanda, în urma studiului publicat de el şi echipa sa. (mai multe detalii despre descoperire aici)
Mici galaxii orbitează în jurul Căii Lactee iar câteodată se prăbuşesc în aceasta
Galaxiile mai mici se învârt în jurul galaxiei noastre, aşa cum planetele se învârt în jurul Soarelui. Câteodată, acestea se apropie prea mult de Calea Lactee şi sunt înghiţite. (detalii la acest link)
Calea Lactee este probabil într-un loc mare şi gol din Univers
Mai multe studii au indicat că galaxia noastră şi vecinii săi se află într-o zonă de altfel pustie a Universului. De departe, structura la scară mare a cosmosului arată ca o reţea colosală, cu filamente ce conectează regiuni dense separate de „viduri” cosmice, un spaţiu aproape gol. Desigur, aproape pentru că galaxia noastră se găseşte într-un astfel de spaţiu. (mai multe detalii despre această structură a Universului găsiţi aici)
Galaxia noastră este plină de „unsoare” toxică
În spaţiile goale dintre stelele noastre din galaxie se găseşte o „unsoare”, molecule organice uleioase, mai exact spus compuşi alifatici de carbon care sunt produşi în anumite tipuri de stele şi apoi eliberaţi în spaţiul interstelar. Deşi bizară, descoperirea aduce optimism, întrucât carbonul este un element esenţial pentru crearea vieţii aşa cum o ştim. (mai multe detalii despre descoperire la acest link)
Galaxia noastră este bombardată de impulsuri bizare de energie
În ultimul deceniu, astronomii au tot detectat impulsuri bizare de lumină care provin din părţile îndepărtate ale cosmosului. Acestea se numesc FRB (fast radio burst sau impulsuri radio rapide) şi nu au o explicaţie la care să cadă de acord comunitatea ştiinţifică, deşi se cunosc de peste 10 ani. Recent, s-a putut determina că lumina a călătorit pe o distanţă de mai multe miliarde de ani-lumină, dar sursa exactă a lor nu a putut fi determinată. (detalii despre FRB-uri găsiţi aici)
Nimeni nu ştie cât cântăreşte Calea Lactee
Astronomii nu ştiu sigur cât cântăreşte galaxia noastră, cu valori estimative de la 700 de miliarde la 2 trilioane mase solare. 85% din masa Căii Lactee este materie întunecată, care nu oferă nicio lumină în direcţie rezolvării problemei. Ultima încercare de estimare a fost a astronomului Ekta Patel de la Universitatea Arizona din Tucson, ajungând la 960 de miliarde de mase solare, în urma studierii efectului gravitaţional al galaxiei noastre asupra galaxiilor mai mici. (mai multe detalii despre noul studiu la acest link)
Nu ştim câte stele sunt în Calea Lactee
La fel ca măsurarea masei, numărarea stelelor este o sarcină extrem de dificilă, pentru că similar cu cazul de mai sus, nu poţi vedea pădurea de copaci. Multe dintre stele nu se văd, fiind obstrucţionate de gaz şi praf. O altă tehnică se foloseşte de viteza cu care stelele se deplasează, ceea ce ar fi un indiciu cu privire la efectul gravitaţional al stelelor vecine. Totuşi, toate aceste numere sunt simple estimări, conform astronomului David Korneich. Stelele variază în dimensiune, ceea ce este un element esenţial care trebuie luat în considerare. Satelitul Gaia al ESA a găsit un miliard de stele în galaxia noastră, iar savanţii cred că numărul reprezintă 1% din total. (detalii despre subiect aici)
Există „bule” misterioase care ies din Calea Lactee
În 2010, cercetătorii au găsit structuri gigantice care se extind la 25.000 de ani lumină, deasupra, respectiv dedesubtul galaxiei noastre. au fost denumite bulele Fermi, după telescopul care le-a descoperit, iar aceste obiecte emiţătoare de radiaţii gamma au rămas până în prezent fără vreo explicaţie. Anul trecut, o echipă de cercetători a adunat dovezi conform cărora bulele sunt rezultatul unui eveniment de acum 6-9 milioane de ani, atunci când gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei a înghiţit o cantitate mare de gaz şi praf, refulând o parte din material.
Numele „Calea Lactee” este antic
Înainte de luminile artificiale, cerul se vedea mult mai bine. În forma aceasta, provine din latina clasică, unde era via lactea, care la rândul ei provine din greaca veche.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Ce se află în centrul galaxiei noastre?
Galaxia flămândă: Calea Lactee „înghite” galaxii vecine mai mici!
Cercetătorii au putut cântări Calea Lactee cu o precizie fără precedent